Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2012, cu impozitul pe bunurile imobiliare, reieşind din valoarea estimată, urmează a fi impozitate următoarele obiecte:

Nu. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) lit. a1) şi lit. c) al Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare – Lege), impozitarea bunurilor cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri)din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi şi terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele se realizează în conformitate cu prevederile titlului VI al Codului fiscal, începînd cu 01 ianuarie 2012. Respectiv şi impozitul pe bunurile imobiliare pentru aceste categorii de obiecte urmează a fi calculat din valoarea estimată începînd cu 01 ianuarie 2012. Dacă bunurile respective nu au fost evaluate de către organele cadastrale, vizavi de acestea se aplică prevederile art. 4 alin. (31) din Lege.

Apare întrebarea: agenții economici sunt obligați să actualizeze datele cadastrale în scopul impozitării, dacă de la ultima actualizare au trecut mai mult de: 3 ani – pentru construcții, încăperi cu destinație comercială, încăperi de producție;5 ani – pentru alte bunuri imobile? Potrivit art. 10, alin. (1) şi (2) din legea nominalizată, agenții economici pot alege modul de apreciere a bunurilor imobile (de la valoarea estimată sau de la valoarea de bilanț) ori nu? Reieşind din cele menționate mai sus, nu este clar, rămîne în vigoare prezentarea de către agentul economic a dării de seamă BIJ 1 (în cazul lipsei valorii estimate a bunurilor), sau toți agenți economici prezintă darea de seamă BIJ10 (cu calcularea impozitului pe bunurile imobiliare din valoarea estimată a bunurilor)? Conform prevederilor Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal” (în continuare –Lege), pînă la 1 ianuarie 2014, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează potrivit prevederilor art. 4 alin.(4)-(11) și anexelor nr. 1 și nr. 2 la Lege. Prevederile Legii nu se extind asupra:

Corect și legal este de a indica în contractul de vînzare-cumpărare prețul real al apartamentului. Luînd în considerație, că doriți să procurați alt apartament, mai mare, cu trei odăi, va trebui să aveți dovada provenienței venitului.

Exact la momentul vînzării (donării) imobilului nu se declară nimic. Termenul de depunere a Declarației CET expiră la 31 martie al anului următor anului în care a avut loc vînzarea (donația). În urma înstrăinării activului de capital (în cazul dat a apartamentului) se obţine creştere sau pierdere de capital. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate, în raport cu baza valorică a acestor active. Adică, în cazul dat, creşterea de capital constituie diferența dintre valoarea de vînzare, înscrisă în Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, înregistrat la notar şi valoarea apartamentului înscrisă la Cadastru. Mărimea pierderilor de capital, suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare a activelor de capital, este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Un profesor de la Universitatea din Padova a creat un motor de căutare care în urmă cu 17 ani l-a inspirat pe Larry Page să lanseze Google, dar nu a reuşit să-şi pună în practică ideea pentru că universitatea a ales să finanţeze un alt proiect, despre istoria metalurgiei cuprului în Italia. Massimo Marchiori ar fi putut fi unul dintre cei mai bogaţi miliardari din Silicon Valley. În schimb, câştigă 3.000 de dolari pe lună ca profesor şi matematician la Universitatea din Padova, scrie Bloomberg.

Apartamentele şi casele individuale din Chişinău continuă să se ieftinească. Vînzătorii au cerut în anul 2013 preţuri mai mici în medie cu patru la sută faţă de anul precedent, arată un raport al Agenţiei Naţionale pentru Relaţii Funciare şi Cadastru, informează MOLDPRES. Preţul ofertei de vînzare a caselor individuale de locuit în Chişinău a ajuns în luna decembrie 2013 la 883 de euro pe metru pătrat, mult sub preţul solicitat de proprietarii imobilelor la început de an, respectiv 921 de euro.

Venitul sub formă de cîștiguri este, de asemenea, un venit impozabil, din care se efectuează reținerea finală la sursa de plată. Fiecare plătitor de cîștiguri, conform prevederilor art. 901, alin. (33) din Codul fiscal, urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

Reieşind din prevederile art. 277 alin. (1) lit. a) al CF, persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.

Darea în locaţiune a bunurilor imobile de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – locator) altor persoane fizice similare (în continuare – locatar) are o răspîndire mai accentuată în municipiile republicii, în special, în mun. Chişinău. Cu toate că, aparent, mecanismul de impozitare a veniturilor din locaţiune este destul de clar descris, mai este loc de îmbunătăţire, atît din punct de vedere al administrării fiscale, cît şi al conformării prevederilor mecanismului în cauză. Baza normativă actuală conţine reglementări exprese în art. 901 alin. (34) al Codului fiscal.

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

Fiscul din România ameninţă că ia maşinile, casele și apartamentele patronilor de firme cu datorii, prin atragerea răspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vânzare a activelor şi urmărite chiar şi rudele care primesc bunuri din patrimoniul firmei actionarilor. Atragerea răspunderii solidare este noua metodă a Fiscului de a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Venitul sub formă de salariu, primit din străinătate, nu se declară în Republica Moldova. Adică mama Dumneavoastră nu are obligația de a declara în Republica Moldova venitul salarial, obținut în Italia.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

La momentul procurării imobilului nu există nici o responsabilitate de declarare. De asemenea, după cum am mai menționat, termenul de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești a expirat şi această Declarație nu se mai prezintă.

Парламент принимает настоящий органический закон. Раздел I ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ Ст. 1. – (1) Государственный бюджет на 2014 год утверждается по доходам в сумме 25 814 830,3 тысячи леев, по расходам в сумме 28 217 863,5 тысячи леев, с дефицитом в сумме 2 403 033,2 тысячи леев.

Portugalia starneste interesul tot mai multor pensionari europeni aflati in cautarea unei vieti usoare. Acestia sunt atrasi de scutirile fiscale generoase, precum si de preturile imobiliare in scadere puternica, potrivit AFP. «Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere», sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.