Suprafaţă totală a fondului locativ individual în localitățile urbane și rurale la situația din 1 ianuarie 2021 a constituit 89187,7 mii m2, divizați în 1,3 mil. locuințe. Datele sunt făcute publice de Biroul Național de Statistică (BNS) în baza informației deținute de autorităţile administraţiei publice locale, persoanelor juridice care dispun de fond locativ în localitățile urbane și rurale și Agenţiei Servicii Publice.   Pentru comparație, la situația din 1 ianuarie 2020 fondul locativ al RM a constituit 1302,1 mii locuinţe cu o suprafaţă totală de 88534,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane erau înregistrate 553,4 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 39391,6 mii m2 sau 42,5% din totalul fondului locativ înregistrat.

La 30 martie curent, P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a semnat un acord de colaborare cu Asociația Auditorilor Interni din Republica Moldova (AAIRM). Evenimentul a avut loc în contextul marcării a 10 ani de la fondarea Publicației. Acordul prevede stabilirea unui parteneriat de lungă durată în scopul colaborării în comun, în vederea organizării studiilor şi schimbului reciproc de cunoștințe şi experiență pentru asigurarea unei bune pregătiri şi perfecționării continue a specialiștilor pentru entitățile publice, în special în domeniul controlului intern managerial şi auditului intern.

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Pentru prima dată după evoluțiile negative generate de consecințele pandemiei, sectorul industrial a revenit, în trimestrul I al anului 2021, pe un trend ascendent, se spune în Raportul lunar privind evoluția social-economică publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Astfel, în ianuarie-martie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 3% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Sectorul energetic a fost în creștere, însă industria prelucrătoare și cea extractivă rămân încă în descreștere, deși în luna martie și acestea au înregistrat evoluții pozitive.

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2021, pe Portalul declarațiilor de pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate au fost înregistrate 65232 declarații de avere și interese personale, dintre care: 57028 – declarații anuale; 4337 – declarații depuse la eliberare;  3867 – depuse la angajare și alte 6052 – de rectificate/ repetitive, potrivit Raportului de activitate al ANI pentru trimestrul I al anului curent.   Analiza datelor statistice din anii precedenți denotă sporirea gradului de responsabilizare a subiecților declarării. Numărul declarațiilor înregistrate în perioada menționată este în ușoară creștere comparativ cu anul 2020, când au fost prezentate 65192 declarații, dar și cu anul 2019 (57972), precum și cu anul 2018 (55 539).

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Lista agenților economici ce sunt obligați să utilizeze e-factura, în care la momentul de față sunt incluse 50 de entități, din 11 octombrie 2021 va fi suplinită cu încă doi agenți economici.   Astăzi, 1 octombrie, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.490 din 24 septembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.124 din 15.03.2019 prin completarea listei agenților economici obligați a utiliza factura fiscală electronică (e-factura), fiind vorba despre „Agrofarm-grup” SRL (cod fiscal 1011600039836) și „Alexmax Nord” SRL (cod fiscal 1009602006370).

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Ieri, 24 mai, în Republica Moldova a fost lansat proiectul pilot de pregătire a tinerilor pentru piața muncii – Joboteca, implementat de Fundația „Terre des hommes” în Moldova, cu sportul Delegației UE în RM și al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Proiectul va fi implementat pe parcursul a trei ani, având ca scop facilitarea accesului tinerilor la oportunități de formare și a stimula participarea acestora în procesul de luare a deciziilor, sporindu-le accesul la piața muncii din Republica Moldova.

Comisia de examinare a condițiilor de înregistrare a Grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi formată din 7 membri: trei reprezentanţi ai organului central de specialitate, un reprezentant al Agenției Servicii Publice, un reprezentant al Rețelei Naționale LEADER din RM, un reprezentant al Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale, precum și un reprezentant al Congresului Autorităților Locale din Moldova, prevede proiectul Regulamentului privind procedura de examinare a condițiilor de înregistrare a GAL, propus pentru consultări publice.   Documentul este elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care și va institui Comisia în scopul examinării actelor de constituire și a strategiei de dezvoltare locală ale GAL-ului.

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Administratorii de venit prezintă Ministerului Finanțelor informația privind restanțele la plățile pe care le administrează lunar către data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune și anual până la data de 25 februarie a anului următor anului de gestiune.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul nr.215/2015 al ministrului Finanțelor. Cu prevederea citată supra este suplinit capitolul III („Managementul încasărilor la bugetele componente ale bugetului public naţional”).

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?