Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu perioada fiscală a anului 2021, în Sistemele Informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat sunt implementate 4 formulare tipizate de avize de plată aferente impozitului pe bunurile imobiliare și/sau impozitului funciar, urmare a modificării Ordinului MF nr.17/2020 cu privire la aprobarea formularelor tipizate ale Avizelor de plată. În baza formularelor respective, serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor urmează să genereze și să remită contribuabililor, corespunzător perioadelor de generare (01 ianuarie – 31 mai și, respectiv, 01 iunie – 31 decembrie a anului gestionar),  avizele de plată la impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar, care vor conține informația privind obligațiile fiscale corespunzătoare acestora.

 În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.  Potrivit prevederilor art.96 lit. a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora. Conform prevederilor art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA).

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

Serviciul Fiscal de Stat a expediat contribuabililor 1856 scrisori de conformare, a efectuat 1618 vizite fiscale și a desfășurat şedinţe de conformare cu participarea a 1374 persoane cu funcţii de răspundere ale contribuabililor doar în primele trei luni ale anului curent, se constată în raportul autorității fiscale privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul I al anului 2021.   Documentul a fost publicat recent și prezintă informația ce ține de contribuabilii monitorizați prin prisma riscurilor de neconformare fiscală. Potrivit Raportului, în lunile ianuarie-martie 2021 obligațiile fiscale calculate în BPN de către aceștia a sporit cu 43,65 mil. lei comparativ cu perioada similară a anului precedent, majorarea constituind 15% față de trimestrul I al anului 2020. Suma totală

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În ediția jubiliară a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Activitatea în acest domeniu este una specifică și mai puțin analizată din punct de vedere al gestionării, evaluării, calculării costurilor, ținerii contabilității etc.   Primul articol publicat este elaborat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, în care autorii se referă la particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale.   În articolul „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării” veți găsi soluții pentru:

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În cadrul raporturilor juridice de muncă acționează principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. În schema de mai jos găsiți 10 norme în cadrul raporturilor juridice de muncă individuale și colective în conformitate cu prevederile Codului muncii (CM), adoptat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr. 154/2003).

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat, prin intermediul Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM, un Apel de granturi dedicat în exclusivitate femeilor și migranților şi/sau rudelor de gradul întâi care dețin o afacere în mediul rural și doresc să o digitalizeze. Termenul limită pentru aplicare este 30 iunie.   Valoarea suportului financiar constituie până la 90% din suma proiectului investițional, dar nu mai mult de 200 mii lei/per beneficiar, iar întreprinderea beneficiară vine cu o contribuție financiară proprie de minimum 10% din suma proiectului investițional.  

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Grupul tehnic al Observatorului pieței muncii pe lângă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a prezentat datele preliminare ale sondajului Prognoza pieței muncii și Barometrului profesiilor pentru 2021, inclusiv pe regiuni. Datele au fost obținute în urma chestionării unui eșantion de 2949 angajatori din diverse ramuri ale economiei naționale, din care 74,3% din sectorul privat, 18,7% din sectorul public şi 7% altă formă de proprietate, ponderea cea mai mare constituind angajatorii cu un număr mai mic de 50 angajați (cca 68%). Sondajul a fost efectuat în perioada 18 noiembrie - 24 decembrie 2020.  

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Angajatorul a acordat un împrumut salariatului care ulterior a decedat. Administratorul a decis să caseze această sumă. Apar anumite obligații fiscale în cazul dat? Se va permite spre deducere suma creanței care nu poate fi încasată?    Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil (CC), ținând cont şi de prevederile art. 17 din CF, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului, trec la moștenitor.

Deținător al sistemului informațional Registrul solurilor din Republica Moldova (SI RSRM) ar putea deveni Agenția Relații Funciare și Cadastru, care este și posesor al sistemului. La momentul actual, SI RSRM este deținut de Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”. Proiectul de hotărâre de Guvern ce propune un șir de modificări în HG nr.1001/2014, prin care a fost aprobat conceptul SI RSRM, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 20 mai curent.   Potrivit proiectului, funcția de administrator tehnic al SI RSRM va fi asigurată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică, în calitate de proprietar al platformei guvernamentale de interoperabilitate MCloud,

  În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.