Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea răspunsurilor la întrebările ce ţin de impozitul pe bunurile imobiliare, termenul de achitare cu reducere de 15% al căruia expiră la 30 iunie. Amintim că, deoarece data indicată în acest an este zi de odihnă, data-limită este transferată pentru 1 iulie inclusiv. Când se achită impozitul pe bunurile imobiliare de către întreprinzătorii individuali? Potrivit art. 282 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele unităților administrativ-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. Analogic, în aceiaşi termeni se achită şi impozitul funciar.

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Conform art. 9 din Codul administrativ (CA), prin petiţie, în sensul acestui Cod, se înţelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorităţi publice de către o persoană fizică sau juridică. Conform art. 75 din CA, petiţia trebuie să conțină următoarele elemente: a) numele şi prenumele sau denumirea petiţionarului; b) domiciliul sau sediul petiţionarului şi adresa de poştă electronică dacă se solicită răspuns pe această cale; c) denumirea autorităţii publice;

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

Metoda de evidenţă şi calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se modifică prin trecerea de la calculul amortizării lunare la calculul amortizării anuale proporţional perioadei de aflare în funcţiune a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Cabinetul de miniștri a votat hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. În Regulament este descrisă metoda de evidenţă şi calculare a acesteia, modalitatea de determinarea sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și cea de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate.

În conformitate

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

Conform art. 283 din Codul fiscal (CF), persoanele de vârstă pensionară beneficiază de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii cu destinație locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului − reședința). Se aplică scutirea în cauză în cazul în care o parte din bunul imobil este cu destinație locativă iar altă parte — cu destinație comercială, dar conform datelor cadastrale destinația bunului imobil este menționat ca „construcţii cu funcţii comasate”? Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător, potrivit art. 281 alin. (1) din CF, se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor.

Este sau nu obligat Serviciul Fiscal de Stat, la luarea deciziei de efectuare a unui control fiscal la o întreprindere ce se află în proces de insolvabilitate, să citeze persoana care a administrat entitatea până la desemnarea administratorului provizoriu? Conform art. 21 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, la admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procedurii de insolvabilitate instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, în cel mult 3 zile de la data depunerii, prin care dispune punerea sub observaţie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu şi aplică măsuri de asigurare a creanţelor creditorilor.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care se referă la abrogarea prevederilor ce permit comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în punctele de control vamal la ieșirea din țară. Reamintim că în Parlament au fost înregistrate două inițiative legislative în acest sens, iar Guvernul a recomandat comasarea acestora într-un singur proiect. Prima inițiativă propune excluderea din Codul fiscal a prevederilor ce se referă la comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în zona de control vamal, destinate aprovizionării la ieșirea din țară.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Întreprinderea noastră a contractat un împrumut în numerar, fără dobândă, de la o persoană fizică. Suma va fi restituită creditorului peste două luni. Urmează să reflectăm această sumă drept venit, cu efectuarea încasărilor băneşti în numerar prin intermediul mașinii de casă și control? Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control sunt: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF) • Codul contravențional nr. 218/2008 (CC) • Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor

Soțul persoanei fizice se află peste hotarele Republicii Moldova mai mult de 183 de zile. Va avea dreptul persoana fizică la scutirea acordată soţiei (soţului), prevăzută în art. 35 din Codul fiscal?

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.