Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, va relua de mâine, 29 aprilie, primirea cetățenilor în regim special. Redeschiderea pentru vizitatori a Front Oficiilor caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS) va fi efectuată pe etape și cu separarea categoriilor de beneficiari. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni răspândirea pandemiei de coronavirus. Așadar, pe 29 și 30 aprilie, începând cu ora 8.00 până la ora 14.00, toate CTAS vor deservi doar beneficiarii de pensii, alocații sociale și solicitanții ajutorului de deces.

1. (29.2.6.21) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, la acordarea împrumutului persoanei fizice, potrivit contractului de amanet? 2. (29.2.6.14) Se vor impozita veniturile achitate persoanelor fizice la achiziţionarea producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală de către persoanele juridice?

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice folosind procedura de negociere. Documentul descrie procesul prin care autoritatea contractantă consultă și negociază clauzele contractuale cu unul sau mai mulți prestatori. Potrivit proiectului, procedurile respective vor derula exclusiv prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”. De asemenea, autoritatea contractantă este obligată să furnizeze electronic Documentul unic de achiziţii European (DUAE) completat cu informațiile solicitate în raport cu criteriile de calificare și selecție stabilite în anunțul de participare și în documentația descriptivă/de atribuire.

Casa Națională de Asigurări Sociale continuă extinderea interacțiunea cu cetățenii prin intermediul serviciilor electronice. Astfel, în cadrul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (Serviciul MPay) a fost dezvoltat şi implementat serviciul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, inclusiv a majorărilor de întârziere şi amenzilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat.   Serviciul MPay deține calitatea de mechanism unic de achitare a serviciilor publice, colectare a impozitelor, taxelor, amenzilor, majorărilor de întârziere (penalităților) și altor plăți la bugetul public național cu ajutorul instrumentelor de plată disponibile conform legislației – carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar.  

Ce cotă a TVA se va reflecta în factura fiscală eliberată de către întreprinderea a cărui activitate se constituie din activitate de alimentaţie publică, la încasarea avansului de la un subiect al activității de întreprinzător, pentru servirea mîncării și băuturii într-o anumită perioadă, cînd meniul nu este stabilit prealabil?

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

În Monitorul Oficial, Nr. 316-321 din 25 august curent a fost publicată Hotărârea Guvernului ce se referă la modificarea structurii Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Astfel, potrivit Hotărârii, numărul agenţiilor teritoriale ale companiei va fi redus de la şapte la cinci, urmând să activeze:

Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Potrivit prevederilor art.12 pct.14) din CF, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Concomitent, în conformitate cu art.5 pct.38) din CF, campanie promoțională reprezintă o modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzată de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Conform prevederilor introduse în Codului fiscal în anul 2012, persoanele care deţineau mai mult de 500 mii lei au fost obligate să depună la organul fiscal Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti (în continuare – Declarația). Totodată, se prezuma că persoanele care, la data de 1 ianuarie 2012, au atins vârsta de 18 ani, aveau mijloace bănești disponibile în sumă de până la 500 mii lei, pentru care obligația de declarare nu apărea, chiar și în cazul în care nu au depus Declaraţia. Astfel, în cadrul controalelor fiscale efectuate până la 1 ianuarie 2020, venitul

Сonform art.277 lit. a) din Codul fiscal

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.