Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Regulamentul privind modul de compensare a diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale consumatorilor noncasnici de gaze naturale care desfășoară anumite activități principale, aprobat de către Ministerul Economiei prin Ordinul nr. 41 din 20 aprilie 2022, a intrat în vigoare, fiind publicat în MO din 22 aprilie.   Documentul stabilește mecanismul de compensare parțială a majorării prețurilor la gazele naturale consumatorilor noncasnici care desfășoară anumite activități principale1 prevăzute la pct.1.10 din Dispoziția nr.11/2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Întreprinderea „X” a semnat un proiect ce prevede susținerea și promovarea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova, care cade sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 246 din 08.04.2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţ

Urmează întreprinderea să prezinte informația privind modificarea raporturilor de muncă  a salariaților săi (forma IRM19), în raport cu angajații  care lucrează prin cumul și cei ce prestează servicii în  baza contractelor civile?  În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 489/2021 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/2021) angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă pentru

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Cabinetul avocatului, în cadrul desfășurării activității sale sub forma organizatorico-juridică ca persoană fizică, efectuează deplasări în teritoriu în interes de serviciu. Este în drept contribuabilul – persoană fizică cetățean să-și transmită în locațiune propriul automobil, care îl va folosi în cadrul activității sale de avocatură?   Conform art.779 alin. (1) lit. a) din Codul civil (CC), obligaţia unei persoane este corelativă obligaţiei care incumbă altei persoane în situația când executarea obligaţiei se face în schimbul executării celeilalte obligaţii.

Tarifele pentru serviciile publice de gestionare a deșeurilor se calculează de către operatori pentru fiecare localitate în parte (grup de localități în cazul cooperării inter-municipale) și se aprobă de către autoritățile administrației publice locale prin decizia consiliului local.    Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea metodologiei privind calcularea tarifelor pentru unele servicii publice de gospodărie comunală din domeniul gestionării deșeurilor.  

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au acordat servicii la 56361 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 21612 –șomeri noi, potrivit datelor pentru opt luni ale anului curent publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 63,3% provin din mediul rural și 36,7% –din cel urban. Cei mai mulți șomeri (34,8%) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16-35 ani, după care urmează persoanele cu vârsta între 55-63 ani (18,4%), iar 10,8% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 2,6% constituie persoane reîntoarse de peste hotare și 1,9% – persoane cu dizabilități.

Autoritățile propun ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei UE privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Astfel, pe agenda ultimei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (legea practicilor comerciale neloiale).   Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior cu un capitol ce va reglementa relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare, care se vor stabili prin contracte încheiate în scris, inclusiv în formă electronică, prin mijloace electronice sau la distanță, negociate în prealabil de către părți.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 aprilie, Ministerul Finațelor a publicat Ordinul nr. 34 din 29 martie 2023 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Companiile de asigurări cu activitate de asigurări generale ar putea să nu mai acorde împrumuturi persoanelor terțe, deoarece se consideră că această practică nu este tipică și nu reiese din activitatea acestor companii. Cabinetul de miniștri a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 407/2006 cu privire la asigurări.   Documentul prevede excluderea din art. 28 alin.2 a pct.b1 al Legii nr.407/2006 ce reglementează limitele activităţii asigurătorului (reasigurătorului), fiind vorba despre activitatea de acordare de împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile și libere de anumite obligații

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Agenția Achiziții Publice (AAP) atenționează autoritățile contractante asupra faptului că, în scopul închiderii conforme a anului bugetar 2021, Ministerul Finanțelor a emis o circulară cu referire la termenele de prezentare a dărilor de seamă privind desfășurarea procedurilor de achiziții publice către AAP și de prezentare a contractelor de achiziții publice la Trezoreriile Regionale ale Ministerului Finanțelor (TRMF).   Astfel, autoritățile contractante/instituțiile bugetare urmează să prezinte contractele/amendamentele la contractele încheiate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 665/2016 pentru aprobarea Regulamentului

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)