Cabinetul de miniştri a aprobat astăzi proiectul de lege privind ratificare Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Malta pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit.

BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a admis că a încălcat sancţiuni impuse de SUA altor ţări şi a acceptat să plătească penalităţi record de 8,97 miliarde de dolari într-un caz care a ajuns la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei franceze şi americane. Banca a recunoscut într-un acord amiabil cu anchetatorii SUA că a procesat în perioada 2004-2012 tranzacţii interzise în valoare de aproape 9 miliarde de dolari, implicând Sudan, Iran şi Cuba, a anunţat Departamentul Justiţiei din SUA, potrivit Bloomberg.

După datele, prezentate de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul conferinței de presă, organizate luni, 23 iunie, impozitul pe venit ocupă treapta a II-a și constituie, în anul 2013, 21% din totalul veniturilor la BPN, sau 4,3 miliarde lei. Din acest volum impozitul pe venit din salariul constituie 51%, din activitatea antreprenorială — 33% și 6.5 % sunt dividendele.

Stat au fost încasate venituri la bugetul public național în sumă de 10 481,07 mil. lei, ceea ce reprezintă 101,6% față de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public național sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală față de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Participanţi: 25 de reprezentanţi ai ministerelor finanţelor și autorităţilor fiscale naţionale din ţările în curs de dezvoltare din diferite regiuni ale lumii (Bangladesh, Barbados, Cambodgia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Georgia, Ghana, Kazahstan, Republica Democrată Populară Laos, Lesotho, Malawi, Maroc, Myanmar, Namibia, Panama, Peru, Republica Moldova, Senegal, Thailanda, Tanzania, Uruguay și Zimbabwe), experţi în materie fiscală internaţională, inclusiv, membri ai Comitetului Fiscal al ONU și reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale și internaţionale (Forumul African pentru Administrarea Fiscală (ATAF), Centrul Interamerican al Administraţiilor Fiscale (CIAT), Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE)).

La situaţia din 30 iunie 2013 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 9 527,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 104,1% faţă de nivelul planificat.

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Procedura de lichidare a unei întreprinderi reprezintă o etapă de lungă durată şi destul de complicată. În acest articol o să încerc să analizez procedură finală de lichidare a întreprinderii, ce ţine de repatrierea investiţiei asociatului din străinătate, făcută în capitalul social al întreprinderii din Moldova şi repatrierea capitalului rămas după achitarea plăţilor în adresa creditorilor, salariaţilor, bugetului de stat, etc.

Scopul evenimentului a fost de a discuta despre posibilele modalităţi de aplicare a unei abordări comune şi uniforme faţă de convenţii fiscale, prin utilizarea de studii de caz reale din statele administraţiilor fiscale IOTA care au fost soluţionate de curînd, bazate pe articole concrete din Modelul Convenției pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE) al convenţiei fiscale, precum şi de a face schimb de experienţă, de bune practici aplicate în ţările participante şi de a lucra la unele abordări generale pe situaţii standarde privind aplicarea convenţiilor fiscale.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

În timp ce la noi în ţară se discută încă despre oportunitatea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, despre secret bancar, notarial, despre atribuţiile organului fiscal, etc., diferite administraţii fiscale, din ce în ce mai mult, intensifică lupta cu non-conformarea fiscală din partea contribuabililor, care deţin activele ascunse în străinătate, în general, şi în zonele off-shore, în particular.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Ţin să mulţumesc organizatorilor Mesei rotunde pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment şi pentru invitaţia de a participa la el. Este o idee foarte bună. Multe probleme în societate apar din lipsa de comunicare la toate nivelurile. Această Masă rotundă este o posibilitate pentru noi să ne expunem pe marginea problemelor, cu care se confruntă contabilii în relaţiile cu Serviciul Fiscal în munca de zi cu zi. Contabilul este, poate, persoana cea mai responsabilă şi pregătită din punct de vedere profesional în cadrul unei entităţi pentru calculul corect şi plata în buget a impozitelor şi taxelor. Dările de seamă contabile sunt întocmite de contabil, toate controalele fiscale, de asemenea, încep şi să termină în contabilitate.

Privind aprobarea formularelor de dări de seamă aferente dividendelor, ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni şi defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat şi municipale În scopul executării prevederilor art. 187 al Codului fiscal, art. 4 alin. (9) lit. c2) al Legii nr. 408-XV din 26 iulie 2001„Pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal”, Legii nr. 1134-XIII din 02 aprilie 1997 „Privind societăţile pe acţiuni”, Legii nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”, Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23 februarie 2011 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat”,

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.