Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Franta face eforturi mari, dar are nevoie de reforme si de stabilitate fiscala, in timp ce Germania este un exemplu de urmat pentru celelalte state europene, a afirmat presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, intr-un interviu acordat publicatiei Journal du Dimanche, relateaza AFP.

S-a creat un grup de lucru moldo-român, pentru investiții din fonduri europene. Decizia a fost luată astăzi, 16 decembrie, de către ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, şi omologul său din Guvernul României, Ramona Mănescu.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.

Revenirea chiar spectaculoasă a unora dintre statele zonei euro, precum şi relansarea economiei Japoniei au fost doar câteva dintre surprizele care au contrazis previziunile pentru acest an ale multor analişti, care se aşteptau la o creştere spectaculoasă în Statele Unite şi China şi la avântul statelor emergente, potrivit publicaţiei britanice Citywire. Pentru al treilea an la rând analiştii şi-au imaginat că situaţia economiei mondiale se va îmbunătăţi mai ales cu ajutorul venit din partea SUA şi a Chinei şi s-au aşteptat ca prea puţine să se întâmple în Europa.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în anul 2013. Situaţia demografică Tinerii din Republica Moldova (15-29 ani) reprezintă 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant, în mod special a categoriei de vîrstă 15-19 ani, ponderea căreia în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 31,8% la 01.01.2009, până la 26,0% la 1 ianuarie 2014.

Declaraţia a fost făcută de ministrul Finanţelor, joi, în cadrul conferinţei ”Cheltuielile publice: utilizarea mai eficientă a investiţiilor de stat pentru creşterea competitivităţii şi a creşterii economice în Moldova”.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Statul nu va acorda subvenții masive agricultorilor prin taxarea altor sectoare ale economiei. Este declarația făcută de premierul Iurie Leancă în cadrul unui interviu pentru IPN. „Agricultura este, fără îndoială, un sector foarte important pentru economia moldovenească, deoarece asigură baza de materie primă pentru câteva alte industrii competitive şi oferă oportunităţi de angajare pentru rezidenţii din mediul rural. Răspundem solicitărilor fermierilor de a susţine acest sector, dar cred că toată lumea înţelege că nu putem să subvenţionăm un anumit sector prin taxarea altora”, a menţionat şeful executivului.

În cazul menţionat se are în vedere Regulamentul cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1073 din 01.10 2007.

Conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, adresează sincere şi calde cuvinte de felicitare cu prilejul celei mai importante şi frumoase sărbători a anului — Sfintele Paşti. Cu acest prilej Vă dorim multă căldură şi curăţenie sufletească, iar Cel de Sus să fie mereu în preajmă şi să Vă îndemne doar la fapte bune.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

La care categorie urmează a fi atribuit terenul respectiv în scopul impozitării: la pct. 1 lit a) din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „toate terenurile, altele decît cele destinate fînețelor şi păşunilor: care au indici cadastrali — 1,5 lei pentru un grad hectar;care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 grad-hectar” sau la pct. 5 din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri şi construcții, carierele şi pămînturile distruse în urma activității de producție, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate — 350 lei pentru un hectar” În conformitate cu prevederile art. 36 din Codul funciar, din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte:

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

La situaţia din 31 decembrie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 19 028,1 mil.lei (100,3% faţă de nivelul planificat). Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari pectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru călăuză în activitate, aduce la cunoştinţă unele aspecte ce ţin de plata de către angajatori a 25% din salariul net al persoanelor care sunt în drept de a înlocui serviciul militar în termen cu serviciul civil (de alternativă).

Ca şi Republica Moldova, România va implementa din 2012 un mecanism de evaluare indirectă a veniturilor în scopul impozitării. Dacă la noi, însă, abia se schițează detaliile, în România specialiştii comentează din plin noile prevederi fiscale, iar Departamentul specializat al ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală urma să fie completat şi operațional deja în luna august anul curent. Spre deosebire de țările care au introdus şi implementează de mai mulți ani acest mecanism, în România acesta este mai degrabă un instrument de colectare a banilor la buget, decît de oferire a serviciilor pentru contribuabili. Şi asta pentru că reprezintă „o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite ", scrie Mediafax.