Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Din lista actelor permisive care se încadrează în categoria certificatelor este exclusă autorizația de electrician pentru amenajarea instalațiilor noi şi reconstruite la practicarea activităţii de întreprinzător, care se elibera de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, gratuit, pe un termen de 3 ani.    În Monitorul Oficial din 21 mai curent a fost publicată Legea nr. 63 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop eliminarea lacunelor de reglementare identificate în procesul de implementare a cadrului normativ în partea ce ține de procedura de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare și reluare a valabilității sau retragerii autorizațiilor în sectoarele energeticii,

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului și care, concomitent, au statut de pensionar sau persoană cu dizabilitate, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, precum şi primele de AOAM în formă de contribuţie procentuală şi din alte drepturi și venituri obţinute pentru perioada respectivă. Guvernul a dat aviz pozitiv unei inițiative legislative ce conține modificări la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018.

Angajatorul este obligat să informeze periodic, dar nu mai rar decât o dată în 2 ani (cel târziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune), salariaţii şi/sau reprezentanţii salariaţilor cu privire la remuneraţia medie pe categorie de salariaţi sau de funcţii, defalcată în funcție de gen. Totodată, principiul plată egală se aplică fiecărei componente a salariului de bază, a salariului suplimentar şi alte plăti de stimulare şi compensare. Aceste prevederi ar putea suplini atât  Codul muncii, cât și Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității, dar și Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei si bărbați.

Agentul economic, în ajunul unui nou an școlar a donat rechizite și ghiozdane elevilor din două familii social vulnerabile. Din suma donației efectuate agentul economic a reținut 6%. Contribuabilul a procedat corect în situația abordată?

Prima parte Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprinde următoarele etape:1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a elementelor contabile, întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung, care se reflectă în bilanţ în componenţa activelor circulante și respectiv a datoriilor curente;2) completarea formularelor situaţiilor financiare;3) întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;4) aprobarea, semnarea și prezentarea situaţiilor financiare;5) reformarea bilanţului.

Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia de compensații mai mari pentru serviciile de transport. Executivul a aprobat în ședința din 8 iunie curent proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport, aprobat prin HG nr. 1413/2016.   Astfel, se propune ca persoanele cu dizabilități accentuate să beneficieze de o compensație de 240 lei trimestrial, mărimea acesteia devenind uniformă pe întreg teritoriu al țării. Conform normelor în vigoare (pct.9-11 din Regulament), pentru această categorie de beneficiari mărimea compensației trimestriale în mun. Chișinău constituie 180 lei, în mun. Bălţi – 157,5 lei,  iar compensația oferită în celelalte localități constituie 124,5 lei.

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, în cazul contractelor de achiziţii publice cu executare continuă încheiate pe un termen mai mare de un an, se permite ajustarea periodică a valorii contractului, conform procedurii stabilite de Guvern, luând în considerare schimbarea preţurilor la componentele preţului de cost al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.   Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin HG nr. 1129/2018 (în continuare – Regulament),

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul perioadei ianuarie – mai 2022, în scopul stabilirii modului de respectare a legislației în vigoare în partea ce vizează respectarea formării prețurilor de comercializare pe piața internă a produselor social-importante, a întreprins următoarele acțiuni: 303 controale fiscale prin metoda verificării operative, la contribuabilii care desfășoară comerț cu amănuntul în unități comerciale; 19 controale prin metoda verificării faptice, cu scopul inventarierii stocului de mărfuri depozitat în spațiile de păstrare (depozite/ depozite comerciale) pentru care modul de formare a prețului este reglementat de către stat;

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   În Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Serviciul Fiscal de Stat informează că au mai rămas 15 zile până la expirarea termenului limită de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021. În contextul facilitării depunerii Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice - cetățeni, până la data de 03 mai 2022, toate Direcțiile deservire fiscală din țară vor activa cu un regim special.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

Termenul de achitare a taxei pentru salubrizare este determinat conform condițiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale, potrivit Anexei la Titlul VII Codul fiscal.      Subiecţii impunerii achită taxa pentru salubrizare la contul trezorerial de venituri al bugetului local, conform art. 294 alin. (1) din Codul fiscal.      De asemenea, potrivit art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, taxa pentru salubrizare poate fi achitată nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.