Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Conform art.12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, pentru operațiunile care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract. Totodată, potrivit prevederilor art.117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Comisia Națională a Pieței Financiare, prin derogare de la prevederile art.6 din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, va aproba bugetul necesar pentru verificarea registrelor deținătorilor de valori mobiliare, stabilind și cheltuielile de verificare per acționar.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 45 de lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individual de asigurări sociale de stat obligatorii. Astăzi, 6 septembrie, în MO nr. 279-280 au fost publicate modificările la Legea nr.166 cu privire la tichetele de masă. Legiuitorul, prin Legea nr.122 din 16 august 2019, precizează că, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, valoarea totală transferată pe cardul de plată al salariatului trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt,

Ministerul Justiţiei propune spre consultare un proiect de lege ce prevede instituirea unui mecanism de liberare de răspundere penală în cazul infracțiunilor care nu au fost săvârșite prin aplicarea constrângerii psihice, fizice și care nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei, nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală.

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012). Conform prevederilor acestei norme, o creanță acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv al creanțelor se consideră validată dacă, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată. Contestația debitorului nu se opune validării creanței.

Două facilități acordate de patron angajaților – hrana asigurată şi tichetele de masă — au fost prezentate și analizate în cadrul seminarului cu genericul Nouătăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități , organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Cheltuielile pentru hrană asigurată a angajaților au fost reglementate prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul,

Conform prevederilor introduse în Codului fiscal în anul 2012, persoanele care deţineau mai mult de 500 mii lei au fost obligate să depună la organul fiscal Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti (în continuare – Declarația). Totodată, se prezuma că persoanele care, la data de 1 ianuarie 2012, au atins vârsta de 18 ani, aveau mijloace bănești disponibile în sumă de până la 500 mii lei, pentru care obligația de declarare nu apărea, chiar și în cazul în care nu au depus Declaraţia. Astfel, în cadrul controalelor fiscale efectuate până la 1 ianuarie 2020, venitul

Proiectul de lege privind activitatea băncilor, care prevede, printre altele, transpunerea Standardelor Basel III aferente procesului de licențiere, relementare și supraveghere a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe și propus pentru prezentarea în plenul Parlamentului în lectura a doua.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Conform prevederilor art. 1432 alin. (1) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Urmează sau nu să fie recalculată indemnizația de maternitate, atunci când aceasta a fost stabilită incorect din cauza erorilor comise de angajator sau Casa Națională de Asigurări Sociale? Prin garanțiile de protecție socială instituite în art. 47 din Constituție, statul ocroteşte sănătatea şi bunăstarea cetățenilor, acordându-le asistență socială în cazurile prevăzute de lege. În domeniul drepturilor sociale, statul este obligat să ia măsuri pozitive pentru a asigura protecția acestor drepturi, astfel încât fiecare membru să posede un minim garantat de asigurare socială. Rațiunea asistenței și protecției sociale este de a răspunde nevoilor de trai ale persoanelor și de a menține un anumit nivel de trai în caz de producere a anumitor împrejurări obiective.

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Cotele procentuale sau sumele din buget pentru anumite domenii, sectoare sau programe, precum ar fi apărarea națională, știința și inovarea, teatrele și alte instituții de creație, vor fi stabilite exclusiv prin Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și nu prin alte acte normative, cum se practică în prezent. Prevederea este menționată în proiectul ce are drept scop aducerea în concordanță a 82 de acte normative cu Legea finanțelor publice.

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2020 pentru creditele garantate de către stat în baza Programului de stat „Prima Casă” este stabilită în mărime de până la 2% anual, fiind la nivelul anului curent. Reamintim că, pentru anul 2018, marja a fost stabilită la nivel de 3% anual. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea pentru anul 2020 a marjei maxime în cadrul Programului. Documentul urmează a fi discutat la ședința secretarilor generali ai ministerelor din 5 decembrie curent.

Proiectul Legii сontabilității transpune cerințelele europene în domeniul financiar și contabil și aduce îmbunătățiri la cadrul legal în domeniu. Noua lege conține prevederi și cerințe clare în ceea ce privește documentele primare și registrele contabile, prevederi clare privind persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportării financiare în cadrul entității, a persoanelor care vor semna documentele financiare și clarificări în ceea ce privește perioada de gestiune ale entităților pentru care perioada de gestiune diferă de anul calendaristic, în cazul reorganizării și lichidării entității.

Amenzile aplicate persoanelor juridice şi fizice pentru încălcările depistate în rezultatul controlului activităţii instituţiilor bancare de către Banca Naţională a Moldovei se vor vărsa la bugetul de stat. Prevederea este inclusă în Legea privind activitatea băncilor, publicată în ediţia MO din 15 decembrie curent.