Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (CBTM), publicat marți, 25 iulie în „MO”, va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

În conformitate cu art. 226 alin. (5) din Codul fiscal, citaţia bancară reprezintă o cerere specifică, adresată în scris băncii (sucursalei), societăţii de plată, societăţii emitente de monedă electronică şi/sau furnizorilor de servicii poştale prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi băncile (în continuare – SIA CCDE), în care acesteia i se solicită să prezinte informaţii despre persoana supusă controlului fiscal ori pasibilă de el şi documentele referitoare la operaţiunile din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale persoanei.

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Lista proiectelor de asistenţă tehnică în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru poluarea mediului şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, va fi completată cu încă 45 de proiecte noi. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 9 noiembrie curent, proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 246/2010, care conține lista respectivă.

În Monitorul Oficial de astăzi, 2 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 117 din 22.09.2020 privind completarea Ordinului ministrului finanţelor nr.172 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020”. În scopul ajustării Modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional la modificările introduse în Clasificaţia bugetară, ORDON:

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);

În Monitorul Oficial de astăzi, 11 noiembrie, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 414 din 3 noiembrie 2022 cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr.632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control.

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Pe agenda ședinței secretarilor generali au fost incluse trei proiecte ce țin de reorganizarea unor autorități centrale, ca urmare a aprobării noii componențe a Cabinetului de miniștri și a Programului de activitate al Guvernului. Astfel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se reorganizează prin dezmembrare și creare a Ministerului Energiei, care va prelua de la MIDR domeniul securitate și eficiență energetică.

În perioada concediului de maternitate, prin derogare de la prevederea Codului muncii ce stabilește suspendarea contractului individual de muncă (CIM) în cazul concediului de maternitate, la cererea scrisă a salariatei, pentru durata solicitată angajatorul prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) poate dispune continuarea sau reluarea activității de muncă. Totodată, la solicitarea în scris a salariatei care activează în timpul concediului de maternitate, contractul individual de muncă se suspendă din ziua solicitării.

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației va desfășura pe parcursul anului viitor 50 de controale în domeniile comunicațiilor electronice și poștale, potrivit Planului publicat de autoritate.   Reamintim că controalele se vor desfășura  în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător, ținând cont de verificările precedente, subiectele petițiilor examinate, serviciile oferite utilizatorilor etc. în baza criteriilor de risc aprobate.    În listă se regăsesc furnizori din mai multe localități din țară, inclusiv operatorii de telefonie Orange, Moldcell și Moldtelecom.

Termenul de plată pentru produsele agricole și alimentare furnizate se stabilește în contract prin negocieri și nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data furnizării produselor de către furnizor, cu excepții pentru produsele alimentare a căror dată limită de consum/dată a durabilității minimale este de până la 7 zile inclusiv (termenul de plată constituie 7 zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către cumpărător) și pentru produsele cu dată limită de consum/durabilitate minimală între 8 și 30 de zile inclusiv, achitările pentru care sunt efectuate în 30 de zile calendaristice.   Modificările propuse de Ministerul Economiei la Legea nr. 231/210

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului

La stabilirea criteriilor de risc pentru realizarea controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă au prioritate riscurile ale căror existență și intensitate indică atât probabilitatea cauzării de daune vieții și sănătății angajaților, cât și probabilitatea încălcării condițiilor sigure de muncă .

Datele sunt prezentate în Raportul Serviciului Fiscal de Stat privind activitățile de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru” pentru anul precedent, publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Se consideră rezident al RM în scopuri fiscale cetățeanul strain, care deține permis de ședere provizoriu pe un termen mai mare de 183 zile calendaristice? Cum se calculează termenul de 183 zile?

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

În modalitatea de stingere a obligației fiscale prin scădere și luarea la evidență specială au fost operate unele modificări, care intră în vigoare începând de astăzi, 21 ianuarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 643 din 24 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de stingere prin scădere şi luare la evidenţă specială a obligaţiei fiscale, aprobat prin Ordinul nr.1108/2015 .   Astfel, în Decizia privind luarea la evidență specială în cazul care persoana se află în proces de lichidare sau în procedură de insolvabilitate (art. 206.alin (1), pct.b din CF) se va include suma restanţelor contribuabilului, înregistrate în Sistemul de evidenţă al SFS la data emiterii hotărârii instanţei de judecată,

Rezultatele participării la sondaje vor confirma stringența și importanța problemelor comunicate de reprezentanții mediului de afaceri, precum și vor contribui la promovarea mai eficientă a soluțiilor identificate.