Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și Raportul auditului de performanță a managementului datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2016 au fost examinate în cadrul ședinței publice a Curții de Conturi din 31 mai curent.

În ianuarie – mai curent, datoria de stat a Moldovei s-a redus cu 369,6 mil. lei sau 0,7%, constituind la finele lunii mai 50 mld. 416,2 mil. lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, reducerea datoriei totale în această perioadă a fost determinată de o reducere a datoriei externe exprimată în lei cu 427,5 mil. lei (1,5%) — de la 29 mld. 266,2 mil. lei la sfârșitul lunii decembrie 2016, pana la 28 mld. 838,7 mil. lei la sfârșitul lunii mai 2017. În același timp, datoria internă a crescut cu 57,9 mil. lei (0,3%) — de la 21 mld. 519,6 mil. lei, la 21 de mld. 577, 5 mil. lei.

Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile pe care le are față de organizațiile internaționale în sumă de circa 64 mil. lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 mai curent. Potrivit hotărârii, țara noastră este membră a 71 de organizații. Cei mai mulți bani vor fi achitați Consiliului Europei — peste 7 mil. lei.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale, taxele pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri, 21 noiembrie 2018, un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede completarea anexei nr.1 din Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului pentru anii pentru anii 2018-2020. Acesta conține peste 30 de acțiuni ce vor fi implementate din mijloace bugetare și din asistență externă din partea Agenției de cooperare Internațională a Germaniei, Agenției Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenției Austriacă pentru Dezvoltare. Astfel, se preconizează reorganizarea și reformarea agențiilor „Moldsilva” și „Apele Moldovei”, precum și a întreprinderilor de stat fondate de acestea în vederea delimitării clare a funcțiilor de protecție a resurselor naturale de cele de valorificare economică a acestora.

Parlamentul a votat proiectul hotărârii privind aprobarea Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019-2024 si a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Scopul Strategiei este corelarea și integrarea domeniilor prioritare cu responsabilități și competențe de asigurare a securității informaționale la nivel național, destinate protejării suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Disputelor în Domeniul Controlului de Stat. Documentul stabilește procedura de organizare și funcționare a Consiliului, de selecție și desemnare a membrilor acestuia, atribuțiile, drepturile și obligațiile membrilor, precum și modalitatea de examinare a practicilor sistemice defectuoase în domeniul controlului de stat de către Consiliul Național.

Comisia pentru Afaceri Externe și Comisia pentru Bugete ale Parlamentului European întreprind o vizită de lucru în Republica Moldova în scopul evaluării nivelul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și monitorizării eficienței de utilizare a sprijinului financiar din partea UE. Acţiunile vor avea loc în perioada 3-6 aprilie 2018. Ieri, 4 aprilie, oficialii au avut o întrevedere cu prim-ministrul ţării Pavel Filip. Premierul a apreciat sprijinul constant în implementarea agendei de reforme, menționând că procesul de transformare a țării este ghidat de prioritățile Acordului de Asociere cu UE.

Platforma de decizie a Secretarilor generali de stat din procesul de coordonare a asistenței externe ar putea fi exclusă. Un proiect de hotărâre de Guvern, ce prevede îmbunătățirea și optimizarea procesului de coordonare a asistenței externe, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor.

Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare va fi subsituit de regulamentul ce prevede un nou concept de raportare a sistemelor de control intern managerial (CIM) – raportarea prin cascadă a acestora. Entitățile publice vor consolida rapoartele entităților din subordine, iar către Ministerul Finanțelor vor prezenta rapoarte ministerele, autoritățile administrative centrale și cele ale administrației publice locale de nivelul II.

Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) va fi reorganizat din structură organizațională de stat în instituție publică. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul unei hotărâri a Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea FISM. Fondul va fi persoană juridică cu formă de organizare de instituție publică, va dispune de autonomie administrativă și financiară, va deține conturi deschise în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor. Pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din asistență externă, la solicitarea partenerilor de dezvoltare și/sau donatorilor și în baza acordurilor încheiate cu aceștia, Fondul poate avea conturi bancare în băncile din Republica Moldova.

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Proiectele investiționale strategice, pentru care urmează a fi încheiate acorduri de investiții, vor corespunde obligatoriu la cel puțin 5 criterii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” oferă materiale analitice utile agenților economici antrenați în activitatea economică externă ce țin de calcularea, reflectarea în evidența contabilă și achitarea taxelor și plăților vamale:

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Ca rezultat indicele a atins la data de 31 august nivelul de $1 mld. 454,9 mil. Aceste date au fost făcute publice de către Ministerul Finanţelor.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Conform prevederilor art. 1432 alin. (1) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi.