În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Urmare a excluderii foii de parcurs din categoria formularelor tipizate de documente primare cu regim special[1], se simplifică procesul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor de documente primare care justifică faptele economice corespunzătoare. În pofida acestui fapt,

Asigurarea conformării fiscale reprezintă una dintre prioritățile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. În majoritatea cazurilor, autoritatea fiscală recurge la măsuri de prevenire și conformare voluntară, însă, atunci când riscurile de eschivare devin majore și alte instrumente nu dau rezultate, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.

Agenții economici, care activează în domeniul fabricării și/sau păstrării, comercializării angro a alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, vor depune declarația de fabricare și/sau de circulație și declarația de fabricare și/sau de circulație a producției alcoolice. Conținutul și forma declarațiilor va fi stabilită de către Guvern. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 18 iulie 2019, repartizarea din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019 a sumei de 33246,6 mii lei către bugetele autorităților locale în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, din suma totală unităților administrative de nivelul II li se vor repartiza 1721,4 mii lei, iar celor de nivelul I – 16031,2 mii lei. Potrivit documentului, pentru mun. Chișinău se vor aloca 6780,6 mii lei, pentru mun. Bălți – 210,5 mii lei, iar UTA Găgăuzia va primi 2582,8 mii lei.

Un agent economic prestează servicii în domeniul instruirii conducătorilor auto pentru obținerea permisului de conducere. Activitatea desfășurată de către acesta face parte din procesul de învățământ care este scutită de impozitul pe venit? Concomitent, potrivit prevederilor art. 513 din CF, instituțiile de învățământ publice, prin derogare de la art. 51, și instituțiile de învățământ private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației nr. 152 din 17.07.2014 (CE).

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

Lista proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii  de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.   Proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare a fost aprobat în cadrul ședinței cabinetului de miniștri.

În urma auditului efectuat în cadrul activității parcurilor IT, s-au depistat unele erori, cele mai frecvente vizând constatarea și clasificarea veniturilor, calcularea impozitului unic, notificarea angajaților, determinarea impozitelor și taxelor etc. În cadrul seminarului ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT”, organizat de ACAP în colaborare cu ATA Consult SRL, au fost trecute în revistă o parte din aceste erori. Potrivit auditorului Vera Baciu, au fost identificate greșeli la documentele primare ce stau la baza constatării veniturilor în cadrul tranzacțiilor internaționale. În conformitate cu pct.3 din art.12 „Documente primare cu regim special” din Legea contabilității și raportării financiare, pentru operațiunile cu caracter internațional drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute în contract.

Gospodăria țărănească (de fermier) (în continuare – GȚ) este fondată de un singur fondator, care este unicul membru și conducătorul acesteia. La prelucrarea terenului și culesul legumelor participă membrii familiei fondatorului (soție, fiică, fiu etc.), care nu fac parte din membrii GȚ ce-i aparține. Va avea oare fondatorul/conducătorul GȚ dreptul de a angaja membrii familiei sale în calitate de salariați? Care va fi regimul fiscal pentru plățile salariale ale angajaților GȚ, care nu sunt înregistrați în calitate de membri ai acesteia?

Astăzi, 30 august 2019, în Monitorul Oficial al RM Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.115 din 22 august 2019 Cu privire la modificarea unor ordine ale autorității. Modificările sunt operate în Ordinul nr.149 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea formularului-tip Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Forma IALS18) și Ordinul nr.69 din 20 aprilie 2017 privind aprobarea formularului-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova și veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia. Noile prevederi vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020.

De facilități fiscale și vamale vor beneficia încă 28 de proiecte de asistență tehnică și investițională. În Monitorul Oficial din 3 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 158 din 25 august curent pentru modificarea HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte.   Astfel, lista proiectelor a fost suplinită cu proiecte noi, printre care se regăsesc:

În Monitorul Oficial nr. 134 din 29 aprilie 2022 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie curent pentru modificarea Regulamentului privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/2018.   Modificările operate derivă din faptul că, din datele și semnalele primite din partea operatorilor economici și autorităților contractante ca părți a contractelor de achiziții publice de lucrări, Republica Moldova se confruntă cu o escaladare a prețurilor din domeniul

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.

Termenul contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, este extins de la un an la trei ani.   În Monitorul Oficial din 10 septembrie curent a fost publicată Legea nr. 99 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, fiind concretizate categoriile de bunuri care nu pot fi obiect al privatizării.

Serviciul Fiscal de Stat informează că în activitatea unor operatori de transport în regim de taxi care utilizează platforme on-line de preluare a comenzilor de servicii au fost identificate riscuri de administrare fiscală ce țin de ne(sub)declararea veniturilor real obținute, utilizarea muncii ne(sub)declarate și achitarea „salariilor în plic”.   Conform datelor disponibile, SFS a constatat divergențe cum ar fi: persoanele fizice – conducători auto, care au efectuat transport rutier de persoane în regim de taxi conform informaţiilor preluate de pe platformele de recepționare a comenzilor nu sînt declarați de operatorii de servicii taxi ca salariați;

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.