În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Comitetul de Supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1 a aprobat încă 44 de cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 10,62 mil. lei, înaintate de companiile create sau extinse de emigranți sau rudele acestora. Potrivit estimărilor, vor fi create peste 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 28,20 mil. lei. Din cele 44 de întreprinderi aprobate pentru finanțare nerambursabilă, 43% sunt în faza extinderii/dezvoltării afacerii, iar 57% sunt start-upuri. Totodată, 16 afaceri sunt create de lucrătorii emigranți, care s-au întors de peste hotare, iar 28 — de rudele de gradul I ale emigranților. Datele statistice arată că aproape jumătate din afaceri sunt create și administrate de tineri, iar o treime – de femei.

Guvernul a aprobat alocarea sumei de 327441 lei autorităților publice locale pentru restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri. Din suma totală, 217842 lei constituie suma necesară pentru plata persoanelor cărora le-a fost stabilită compensația respectivă în baza deciziei comisiei speciale din raioanele Briceni și Râșcani, iar 109599 lei pentru plata titlurilor executorii din raioanele Edineț și Dondușeni.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost prezentat la Bălţi, în regiunea de dezvoltare Nord, de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Implementarea Programului este preconizată pentru patru ani, bugetul fiind de $11,2 mil. Compania americană Nathan Associates Inc., contractată de USAID, este cea care va asigura implementarea Programului în Moldova.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

1. (29.1.7.3.17) Apare la persoana juridică obligația de reținere a impozitului pe venit în mărime de 12%, în cazul procurării unui activ de capital de la o persoană fizică, din numele căreia acționează persoana juridică (creditorul gajist) conform contractelor de gaj sau ipotecă? 2. (29.1.7.3.16) Urmează de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de modificare a Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a compensaţiei pentru serviciile de transport.

De zeci de ani munca nedeclarată rămâne un fenomen, combaterii căruia autorităţile acordă o atenţie sporită. Cu toate că răspunderea pentru încălcările de această natură a devenit mai dură, angajarea neformală mai este admisă de unii agenţi economici. În tabelul de mai jos găsiţi datele statistice cu privire la utilizarea muncii nedeclarate depistate de organele de stat în perioada anilor 2006-2019.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative aprobat prin asumarea răspunderii în ședința de Guvernul Republicii Moldova din 1 aprilie 2020, astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul urma a fi prezentat de prim-ministrul Ion Chicu în ședința Parlamentului, însă aceasta nu a întrunit cvorul necesar. În discursul său în fața presei Ion Chicu a precizat că acest proiect este axat pe soluționarea problemelor sociale ale cetățățenilor țării, oferirea suportului mediului de afaceri, dar și modificarea legislației ce ține de domeniul bugetar-fiscal, asigurând echilibrul necesar între aceste componente.

Subiecții declarării averii și intereselor personale sunt obligați să depună declarațiile până la data de 31 martie, reamintește Agenția Națională de Integritate. Potrivit art. 3 al Legii nr. 133/2016, lista subiecților declarării include: • persoanele care deţin funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

În săptămâna curentă Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, cinci seminare de instruire cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale” pentru primarii din raioanele Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni și Orhei aflați la primul lor mandat. La instruiri au participat, per total, 68 de primari ai localităților din raioanele menționate. Noul ciclu de seminare, lansat în premieră săptămâna trecută, are scopul de a consolida cunoștințele și a dezvolta capacitățile primarilor noi aleși în gestionarea finanțelor publice locale.

Ministerul Finanţelor va aloca, din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2017, mijloace financiare în sumă de 2156,4 mii lei autorităţilor administraţiei publice locale în vederea acordării indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste, procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni.

În ultima Notă informativă a Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Republicii Moldova se constată, că creditarea economiei rămâne anemică, chiar dacă ratele dobânzilor la credite, începând cu anul 2016, s-au diminuat esenţial. Oricum, accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Astfel, la situaţia din 31 iulie 2018, soldul creditelor în economie a constituit 37,7 mld. lei şi a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2017 cu 2,3%.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?