Entitatea organizează trimestrial un team-building pentru angajații săi în conformitate cu condițiile stabilite în contractul colectiv de muncă, în cadrul căruia se desfăşoară concursuri şi se acordă premii pentru învingători(angajații săi). Acest team-building este organizat în afara orelor de muncă şi nu ține nemijlocit de activitatea pe care o desfăşoară zi de zi şi de retribuirea muncii, dar este organizat cu scopul de a uni colectivul şi de a îmbunătăți relațiile colegiale între aceştia, fapt ce va favoriza ulterior rezultatul desfăşurării activității. Va putea oare întreprinderea să deducă în scopuri fiscale cheltuielile suportate pentru premiile acordate în cadrul team-building-ului desfăşurat?

Cum se calculează indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă acordată din contul bugetului asigurărilor sociale de stat şi care este modul de reflectare a acestor sume în Darea de seamă IPC 18?

În Monitorul Oficial nr. 58–66 (6453–6461) de mâine, 23 februarie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I. Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (nr. 308, 22 decembrie 2017) şi Decretul pentru promulgarea ei.

Conștientizarea riscurilor la care sunt expuşi salariații atunci când acceptă salariul în plic este scopul principal al unei campanii de informare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru, lansată astăzi de Serviciul Fiscal de Stat. Campania, cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, va include două etape, în care vor fi verificați agenții economici cu risc sporit de utilizare a muncii la negru și a achitării salariului în plic.

Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă ce se referă la consolidarea capacităților administrative și instituționale ale Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Proiectul prevede creșterea efectivului limită al Centrului, de la 21 de unități la 45, precum și majorarea cuantumului salariului lunar al conducătorilor instituției. Astfel, salariul directorului va crește de la 7000 la 8300, iar a directorului-adjunct — de la 6500 la 7500.

Începând cu 1 ianuarie 2018, salariul avocatului poporului va spori cu 2700 lei. Astfel, acesta lunar va primi un salariu de 11880 lei, actualmente salariul fiind de 9180 lei.

Salariul total va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Raportul dintre partea fixă și partea variabilă va constitui, pentru majoritatea categoriilor de angajați, de 80/20 în salariul total, unde salariul de funcție (80%) este corelat cu valoarea postului, iar partea variabilă – cu deținătorul postului (performanța) și aspectele specifice ale muncii.

Salariile de funcție ale angajaților din sectorul bugetar vor fi majorate. Un proiect de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Guvern pe 13 septembrie curent, documentul fiind publicat în MO din 15 septembrie curent. Creșterea va fi de 10 la sută a salariilor de bază, stabilite în Rețeaua tarifară unică de salarizare a angajaților din unitățile bugetare. Astfel, se propune ca salariul tarifar pentru categoria I de salarizare, să fie stabilit în cuantum de 1100 lei, în creștere cu 100 lei și, respectiv, se majorează progresiv până la 200 lei pe categoria de salarizare 25.

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

Salariile de funcție ale angajaților din sectorul bugetar, stabilite în Rețeaua tarifară unică, vor fi majorate cu 10 %. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură în prima ședință a Parlamentului din sesiunea de toamnă 2017.

Guvernul nu a susţinut iniţiativa legislativă de reorganizare a Inspecţiei Financiare în Inspectoratul Financiar de stat. Proiectul dat stabilea cadrul legal, statutul, principiile de activitate şi atribuţiile Inspectoratului Financiar de Stat din subordinea Ministerului Finanţelor.

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Serviciul Fiscal de Stat este instituţia ce are un rol fundamental în lupta cu fenomenul muncii nedeclarate, se spune în Raportul intitulat Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), prezentat și discutat în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei comunică, că în cadrul ședinței din 27 decembrie 2017 a adoptat, prin vot unanim, următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Proiectul hotărârii Guvernului Privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 este propus pentru consultări publice repetate, care vor dura până la 31 ianuarie, de către Ministerul Finanțelor.

Potrivit prevederilor Legii nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Guvernul nu a avizat o inițiativă legislativă propusă de un grup de deputați ce se referă la modificarea și completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Deputații au propus ca Legea să fie completată cu un articol nou care să reglementeze acordarea unui spor lunar pentru eficiența în asigurarea securității statului pentru corpul de ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate în mărime de 1,5 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent, iar pentru corpul de subofițeri – în mărime de 0,8 salarii.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din România, Bogdan Nicolae Stan, susține că va face demersurile necesare, astfel încât nemulțumirile angajaților «să fie auzite» și să se găsească soluții " în vederea bunei funcționări a activității instituției".

Vizita fiscală, în conformitate cu prevederile art. 129 pct. 111) din Codul fiscal (CF), reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, inițial, contribuabilul trebuie să înțeleagă că vizita fiscală nu reprezintă în sine un control fiscal și nu produce efectele juridice ale unui control fiscal.