Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Poate agentul economic să emită factura fiscală cu suma penalităților calculate la încălcarea condițiilor contractuale? Ce trebuie să întreprindă agentul economic în cazul în care au fost emise astfel de facturi? Urmează a fi sancționat agentul economic în cazul emiterii unei astfel de facturi?

În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

În conformitate cu definiția sintagmei „demurrage”, aceasta reprezintă o taxă percepută de linia maritimă pentru neîncărcarea/încărcarea navei până la o dată specificată în contract. Noțiunea este aplicată și în cazul transportului cu containere, având semnificația de utilizare în exces (cu depășirea termenului prevăzut de contract) a unui container închiriat, plata acestuia fiind inclusă în calculul chiriei containerului respectiv. În funcție de situația aplicării taxei demurrage, regimul TVA este diferit, iar în continuare vom preciza diferența.

Prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025) au fost operate modficări și la Codul vamal. În continuare oferim o sinteză a acestor modificări.

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Într-o economie modernă, crearea unui climat de încredere și transparență între agenții economici și autoritatea fiscală este esențială. Desemnarea contribuabilului onest de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are ca scop consolidarea conformării fiscale și sprijinirea companiilor care își respectă cu rigurozitate obligațiile fiscale. În acest context, Regulamentul aferent stimulării morale (non-financiare)

Firma A deține marfă în valoare de 1000 lei, pe care o depune în capitalul social la firma B, valoarea de piață conform raportului de evaluare – 1200 lei. Constituie aceasta o livrare impozabilă? Care vor fi formulele contabile? În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Entitatea comercializează cartele telefonice la prețul cu care le-a procurat. Clientul achită prețul cartelei și o plată contractuală pentru serviciul prestat. Se iau în calcul aceste încasări la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA?

Care este baza impozabilă pentru mărfurile importate, care urmează a fi reflectată în Darea de seamă privind taxa pentru mărfurile care

Ce obligații fiscale aferente impozitului pe venit generează efectuarea donațiilor sub formă monetară și nemonetară în favoarea unei persoane fizice – cetățean al RM, de către un nerezident, care desfășoară activitate cu caracter pregătitor, auxiliar sub forma unei reprezentanțe în Moldova?

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Unul dintre principiile de bază în activitatea Serviciului Fiscal de Stat și a funcționarilor fiscali se referă la confidențialitatea informațiilor despre contribuabili. Acest articol reprezintă un suport informativ cu privire la reglementările internaționale și naționale care asigură confidențialitatea informațiilor

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Ca urmare a modificării Convenţiei TIR prin introducerea eTIR – alternativă a actualei proceduri pe suport de hârtie a Carnetului TIR, a sistemelor electronice de declarare electronică preventivă (EPD) și a schimbului electronic de date SafeTIR, Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 23 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru