Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 se va desfășura cea de-a XIX-a ediție a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. În acest an la expoziție vor participa 460 de întreprinderi, dintre care circa 40 participă în premieră. Totodată, 4 companii reprezintă zona din stânga Nistrului. După cum a menționat în cadrul unei conferințe de presă președintele CCI, Sergiu Harea, participanții expoziției sunt din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari şi alte domenii.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Ce obligații fiscale vor apărea la persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul donării unui bun imobil ce nu i-a servit contribuabilului ca locuință de bază?

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Topul celor mai importante evenimente economice ale anului 2019, dar și cele importante provocări ale anului care vine au fost aduse în discuție astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. În cadrul evenimentului a fost prezentată și evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT) — indicatorul dezvoltat după metodologia Expert-Grup, care indică pentru anul 2019 stabilizarea creșterii economice și o ușoară încetinire pentru 2020. „Dinamica economică se va încadra în modelul specific ultimilor ani, iar în 2019 majorarea PIB-ului, cel mai probabil, nu va depăși nivelul de 5%.

În curând va ieși de sub tipar noul număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md”, în care veți găsi, ca de obiecei, materiale actuale și utile pentru activitatea DVS. În primul rând, vă punem la dispoziție un articol ce conține mai multe detalii despre particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. Materialul este elaborat de Galina Șpac la solicitarea cititorilor noștri și este publicat în rubrica Practica fiscală.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.