Contravențiile în cazul încălcării regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale, a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole, construcţia şi intervenţia neautorizată la clădirile existente ar putea fi constatate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Ieri, 17 iulie 2019, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, prin care se propune trecerea constatării contravențiilor menționate supra (art.178 și 179 din CC) din competența autorităților publice locale în cea a AST. Potrivit autorului inițiativei, deputatul Vasile Bolea, în cadrul AST există specialiști cu suficientă pregătire în domeniul dat, pe când APL nu dispun de competențele necesare în acest sens.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Decizia de creare a două centre operative — pe segmentul energetic și drumuri, care vor activa în perioada rece a anului, a fost luată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Activitatea centrelor respective va fi condusă de secretarii de stat Anatol Usatîi (drumuri) și Vitalie Iurcu (energetică).

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

De subvenții în avans beneficiază proiectele care vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității rurale și diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. În Monitorul Oficial nr. 13-21 din 18 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 281 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care prevede că proiectele menționate mai sus se subvenționează în avans, dacă respectă un șir de condiții. În primul rând, solicitanții și beneficiarii proiectelor trebuie să fie autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi — sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10 mii de locuitori cu statut de rezident, conform recensământului populației și al locuințelor din 2014.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul Programului de dezvoltare a reţelelor de bandă largă pe anii 2017-2020, elaborat în baza Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova Digitală 2020” din 31 octombrie 2013 şi altor documente de politici în domeniu. Obiectivul general al Programului constă în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă de generaţie nouă şi asigurarea disponibilităţii accesului la aceste reţele în toate localităţile ţării.

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Orașul Nisporeni este localitatea din Republica Moldova cu cel mai mare venit pe cap de locuitor în anul 2015. Potrivit portalului localbudgest.viitorul.org, care face referire la datele Ministerului Finanțelor, autoritățile locale au acumulat venituri de 9207 lei per capita și au cheltuit 8341 de lei pentru fiecare locuitor.

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.

În cazul nevalorificării biletului de reabilitare pe motiv de boală, contraindicații medicale sau deces al rudelor, beneficiarul care a achitat costul parțial al biletului are dreptul să solicite restituirea mijloacelor financiare achitate pe parcursul anului bugetar, dar nu mai târziu de data de 10 a lunii decembrie. Solicitarea de restituire a mijloacelor financiare achitate se face în formă scrisă către Agenția Națională Asistență Socială, cu anexarea actelor constatatoare. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități.

În prima jumătate a anului, numărul apelurilor procesate de Centrul unic de apel 080001525 al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), deservit de Direcția asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a depășit 106,2 mii, media lunară a apelurilor preluate fiind de 17,7 mii. Totodată, operatorii CTIF au înregistrat peste 96,6 mii de cereri de asistență consultativă și suport tehnic parvenite la telefon și poșta electronică, la care solicitanții au primit ulterior răspunsuri detaliate în termenele stabilite. Potrivit unui raport al Direcției asistență clienți a CTIF, numărul cererilor de acordare a asistenței parvenite de la persoanele fizice a crescut cu 11,7% și a însumat circa 15,2 mii, iar al celor din partea persoanelor juridice a sporit cu 1,1% și a depășit 81,4 mii.

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative: