În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale au posibilitatea verificării informației din contul personal de asigurări sociale în mod electronic. Accesul este oferit 24/24 de pe orice dispozitiv conectat la reţeaua Internet prin intermediul Sistemului Informațional Acces CPAS, disponibil pe pagina oficială a CNAS www.cnas.gov.md, reamintește autoritatea. Accesul la informația din contul personal curent este acordat persoanelor asigurate înregistrate în Registrul de stat al evidenței individuale.   SI ACCES CPAS oferă fiecărui utilizator de sistem posibilitatea de a vizualiza şi, la necesitate, de a imprima informaţia acumulată la contul personal pentru toată perioada de activitate realizată după 1 ianuarie 1999.

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

Indemnizația unică în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical din instituțiile medicale, precum și pentru personalul medical angajat în subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,  Ministerului Apărării,  Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate, dar și pentru angajații Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică implicaţi în diagnosticul COVID-19, care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, va fi acordată și pe parcursul anului curent.  

Serviciul Fiscal de Stat informează că, prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) nr.1 din 13 ianuarie 2022, se prelungește, până la 15 martie 2022 inclusiv, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, starea de urgență în sănătate publică, declarată anterior prin Hotărîrea CNESP nr. 61 din 9 septembrie 2021. Astfel, pe perioada stării de urgență, se prelungește termenul de aplicare a cotei reduse a TVA în mărime de 6% la produsele alimentare și/sau la băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de serviciile conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din Economia Moldovei.

Guvernul a susținut proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare care, în opinia autorilor, vine cu reglementări mai clare în vederea  realizării activităților vizate.   Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Justiției în baza rezultatelor unui studiu, care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.

Clepsidra timpului strecoară ultimele ore ale anului 2021. A fost bun sau nu, rămâne ca fiecare dintre noi să-i dea o apreciere, să-i învățăm lecțiile și să ne transformăm provocările momentului în oportunitățile viitorului.  Vă mulțumim că pe toată durata anului ați fost alături de comunitatea „Monitorul fiscal FISC.MD”, ați fost cititorii noștri fideli și ne-ați impulsionat spre realizarea lucrurilor mărețe.  

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

Pentru contribuabili, reducerea amenzilor reprezintă o soluție eficientă de a diminua impactul financiar al amenzilor aplicate în urma controalelor fiscale. Codul fiscal oferă posibilitatea unei reduceri cu 50% a amenzilor în anumite condiții, facilitând astfel conformarea voluntară și reducând povara financiară pentru cei care își îndeplinesc obligațiile fiscale.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, în opinia autorilor, va reglementa mai clar realizarea activităților vizate, a fost propus de Ministerul Justiției pentru consultări publice. Propunerile au fost elaborate în urma unui studiu care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.  

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Astfel, ținem să menționăm că în temeiul Legii nr. 247/2023 au fost operate modificări în unele noțiuni din Legea nr. 1540/1998, prevăzute de art.3, și anume: ambalaj primar reprezintă ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, persoana asigurată care confirmă stagiul necesar de cotizare (total de 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului) şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului, poate solicita indemnizația lunară pentru creșterea copilului, la alegere, conform următoarelor opţiuni:   a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei);  

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Pe perioada stării de urgență în sănătate publică, se obligă toți titularii actelor de  identitate, cu excepția minorilor, să dețină asupra lor un act de identitate, o copie a unui act de identitate sau o fotocopie a unui act de identitate în format digital în timpul aflării în toate spațiile publice, inclusiv în transportul public, a hotărât Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Potrivit Hotărârii CNESP nr.63 din 8 octombrie 2021, în vederea implementării corespunzătoare a măsurilor de prevenire și control al infecției COVID-19, instituțiile abilitate cu atribuții conform competențelor stabilite în  anexa nr.2 la noua hotărâre, după caz, vor emite orientări/recomandări practice de aplicare a măsurilor respective.

Logoul companiei este cel mai important instrument al identității vizuale. Pentru că practic nici o companie nu este înființată fără un logou individual, în cadrul sistemului „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare – CPC)  a fost creat funcționalul de încărcare a acestuia. Această posibilitate o dețin, însă, nu toți utilizatorii companiei, ci doar administratorul și contabilul-șef, fiind unicele roluri/funcții în cadrul sistemului cu un număr limitat și cu responsabilități specifice.   Imaginea logoului companiei poate fi încărcat în cadrul sistemului CPC, urmare a accesării companiei și a rolului corespunzător.