În cazul în care un document executoriu nu este executat în mod benevol, acesta poate fi supus executării silite de către executorul judecătoresc, în modul stabilit de Codul de executare.

Fermierii afectați de seceta produsă în anul curent, care au cultivat grâu și porumb, începând cu data de 13 septembrie, pot solicita ajutor financiar. Hotărârea Guvernului nr. 644 din 11 septembrie 2024 cu privire la alocarea mijloacelor

În multe cazuri operatorii economici nu cunosc cu certitudine dacă, la determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate, necesită a fi luate în considerare cheltuielile de depozitare.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Procesele ce vizează activitatea auditului intern vor fi automatizate. Astfel, în sistemul informațional integrat al finanțelor publice va fi integrată resursa informațională „Controlul intern managerial și audit intern” (RI CIMAI), dar și resursa informațională „Certificarea în domeniul auditului intern” (RI CAI).

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Serviciul Fiscal de Stat informează despre faptul că termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale pentru anul 2023 și luna ianuarie 2024, precum și termenul de achitare a impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale este data de 26 februarie 2024.

Termenul limită de declarare a veniturilor obținute de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru perioada fiscală 2022 este data de 2 mai 2023. Care sunt persoanele fizice obligate de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)?

Serviciul Fiscal de Stat informează despre faptul că, termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale și termenul de achitare a impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale pentru luna septembrie este data de 27 octombrie 2025.

Potrivit esenței sale, returul mărfurilor nerezidentului presupune scoaterea acestora de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

Serviciul Fiscal de Stat informează despre faptul că, termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale pentru anul 2023, luna ianuarie 2024, precum și termenul de achitare a impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale este data de 26 februarie 2024.

Serviciul Vamal reamintește regulile de călătorie pentru persoanele care intenționează să traverse frontiera pe cale aeriană, pe unul dintre cele două coridoare de traversare selectate - verde şi roșu. Pentru a asigura respectarea regimului de trecere a acestor coridoare, Serviciul Vamal

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Termenul-limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale și termenul de achitare a impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale pentru luna octombrie este data de 25 noiembrie 2024, informează Serviciul Fiscal de Stat.

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligaţiile organizatorului jocului şi ale jucătorului, politica statului în domeniul respectiv, precum şi restricţiile privind desfăşurarea acestei activităţi,

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective?