Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul de evaluare a activității Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” în anul 2020. Potrivit documentului, la sfârșitul anului 2020, calitatea de rezident o dețineau 658 entități (513 companii cu capital local și 145 companii cu capital străin), în creștere cu 25% comparativ cu anul 2019 și cu 95% – în raport cu anul fondării 2018. Fondatori ai companiilor sunt atât investitori din Republica Moldova, cât și din alte 34 țări, lideri în crearea întreprinderilor cu capital străin fiind Statele Unite ale Americii (25 companii), România (18 companii), Italia (13 companii), Marea Britanie (11 companii) și Germania (11 companii), care au apreciat modelul fiscal și de operare al Moldova IT Parc.

Prin Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (în continuare Lege), Parlamentul a aprobat procedura de stimulare fiscală care constă în anularea sumelor amenzilor și majorărilor de întârziere (penalităților) la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, potrivit art.2 lit.a) din Lege, stimularea fiscală la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă, anularea sumelor amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și majorărilor de întârziere (penalităților) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii

Autovehiculele de epocă vor fi redenumite în autovehicule de colecție de interes istoric sau etnografic. Acestea sunt mijloacele de transport auto de orice model sau tip a cărui producție a încetat, cu o vârsta mai mare de 30 de ani ce se găsesc în starea lor originală, fără să suferit modificări substanțiale ale șasiului, caroseriei, sistemului de direcție, de frânare, de transmisie sau de suspensie, ale motorului, aripilor etc., care au participat la un eveniment istoric sau competiții și reprezintă o valoare culturală a timpurilor trecute, confirmat de instituția de stat competentă. Ieri, 23 octombrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative.

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul fiscal, cota concretă a taxei de la posesorii de câini se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.

Interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova sau localitatea de reședință nu poate depăşi 6 luni. Dacă este necesară menţinerea interdicţiei pe un termen mai mare, aceasta poate fi aplicată în mod repetat, în urma unui demers motivat al administratorului/lichidatorului, dar nu mai mult de trei ori în cadrul aceleiași proceduri de insolvabilitate.   În ședința Executivului din 9 decembrie 2020 a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea art. 84 din Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

De rând cu agenții economici, în categoria subiecților care ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat ar putea fi incluse și persoanele fizice.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 275/2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parțială a accizelor la motorină utilizată de producători agricoli în anul 2022 (Regulament). Regulamentul stabileşte modul de repartizare a mijloacelor financiare destinate compensării parţiale a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 pentru efectuarea lucrărilor în exploataţiile agricole. Conform prevederilor stabilite în Regulament, accizele

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei, leasingului operațional sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

În Monitorul Oficial din 9 aprilie curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 189 din 2 aprilie 2021 privind modificarea și completarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 392  din 30.04.2015 privind aprobarea formularului Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, precum şi a cererii de înregistrare în calitate de plătitor al TVA. În temeiul art.1323 alin. (10) precum și art.112 alin.(5) din  Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), cu modificările și completările ulterioare,

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a achitat în totalitate serviciile medicale prestate în primul trimestru al anului curent de către instituţiile medico-sanitare contractate. Conform contractelor încheiate de CNAM cu instituţiile medico-sanitare și Criteriilor de contractare a prestatorilor de asistență medicală, compania achită în două etape serviciile medicale oferite de prestatori. Prima etapă o reprezintă plăţile în avans, efectuate la începutul fiecărei luni, în mărime de până la 80% din suma planificată pentru luna respectivă.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Membrii Clubului antreprenorilor onești s-au întrunit în cadrul celei de-a doua sesiuni de instruire pe subiectul conformării financiar-contabile. La eveniment au participat și reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.   Sesiunea a fost deschisă de către Dorel Noroc, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care a menționat că onestitatea este o valoare socială foarte importantă, dar este și elementul esențial al succesului economic. „Antreprenorii trebuie să fie corecți față de client, față de angajați, față de stat și față de mediul înconjurător, asta înseamnă onestitate, spre care trebuie să tindă toți antreprenorii. Este frumos și îmbucurător atunci când vezi și auzi despre antreprenori care activează corect și responsabil față de cei din jur”, a adăugat speakerul.

Prin încheierea unei Judecătorii raionale, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de custodele masei succesorale S., cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. Prin hotărârea aceleiași instanțe, a fost constatată incapacitatea de plată a masei succesorale și s-a intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. În calitate de administrator al insolvabilității masei succesorale, a fost desemnat administratorul autorizat. În cadrul procedurii de insolvabilitate, urmează a fi valorificate bunuri, pentru care administratorul insolvabilității trebuie să elibereze facturi fiscale.

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-357 din 22.12.2019, în vigoare 01.01.2021].

În conformitate cu art. 292 alin. (2) din Codul fiscal, cota concretă a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.