Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

În practica comercială se întâlnesc multiple situații specifice, neordinare de vânzare a mărfurilor, pentru care apare necesitatea de a găsi o soluție optimă în scopuri tarifare.

Este bine cunoscut faptul că, investițiile străine reprezintă o sursă importantă de creștere economică și ajută la crearea de locuri de muncă. În scopul creării unei platforme importante în atragerea investițiilor străine, au fost create Zone economice li

În procesul înregistrării și evaluării bunului imobil construit de familia noastră, departamentul cadastral a indicat în destinație „locativ”, dar în realitate această construcție este un business-centru. Acum am primit avizul de plată la impozitul pe avere, în care este inclusă și clădirea centrului de business. Ce trebuie să întreprindem pentru a exclude acest obiect din avizul de plată?   Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit pe avere  constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se calculează de către subiecții impunerii, pornind de la cota taxei stabilită de către autoritatea administrației publice locale pentru fiecare unitate de comerț și/sau de prestări servicii, în funcţie de caracteristicile acestora (lit. e) din anexa la Titlul VII al Codului fiscal).

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează modul de aplicare a prevederilor Hotărârii CNESP nr. 62/2021 în scopul prevenirii și controlului răspândirii COVID-19:   1. Administratorii locațiilor în care accesul este permis doar cu certificatul Covid-19 prevăzut la pct. 5 din Anexa nr. 2 a Hotărârii 62/2021, prin care se înțelege oricare din următoarele documente: a) certificatul de vaccinare împotriva COVID-19 cu schema completă de vaccinare (pe suport de hârtie sau în format digital); dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puțin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

Autoritatea fiscală a aprobat prin Ordinul nr.618 din 15 decembrie curent Lista persoanelor cu drept de evaluare a bunurilor sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2022. Documentul a fost publicat în MO și a intrat în vigoare astăzi, 24 decembrie.   Astfel, în conformitate cu licențele și certificatele deținute de evaluatori, în Listă se regăsesc 10 filiale ale Camerei de Comerț și Industrie, SRL „Centrul de Expertiză Independentă” și SRL „ProEstim Imobil” (cu dreptul de evaluare a diferitor categorii de bunuri mobile și imobile), precum și alți cinci agenți economici cu drept de evaluare a bunurilor imobile.

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Cel mai bine plătit loc de muncă, conform Topului prezentat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de maistru de sector (electricitate) pentru care se propune un salariu maxim de 25 mii lei și minim de 18 mii lei.   Acesta este urmat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru funcții vacante precum: declarant vamal (Ungheni), director executiv, inginer programator, inginer electronist (Chișinău), consultat (Ialoveni), director de producție (Fălești), conducător auto (Ceadâr-Lunga).

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, organizat pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cu participarea deputaților, producătorilor autohtoni, reprezentanți ai asociațiilor şi reţelelor de comerţ. Analizei au fost supuse modificările propuse în Legea cu privire la comerţul interior. Autorii proiectului susţin că măsurile au fost întreprinse cu scopul de a spori realizarea produselor alimentare autohtone prin intermediul reţelelor de comercializare.

Întreprinderile micro, mici și mijlocii, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, precum și persoanele fizice care intenționează să înființeze o afacere, cu excepția celor care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de drept public, vor putea beneficia de suport financiar în cadrul unui nou program.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 13 aprilie 2022, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de susținere a inovațiilor digitale și start-upurilor tehnologice, ce urmează a fi implementat de ODIMM.