Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Guvernul Transnistriei în ajun a aprobat proiectul de lege privind bugetul pentru 2016, care prevede venituri de 2,3 mlrd rub. ($207,2 mil), cheltuieli de 4,7 mlrd ($423,4 mil). Totodată, doar la poziţiile social protejate acesta nu este asigura cu surse de finanţare în sumă de 1,1 mlrd rub.

Producţia şi serviciile din zona euro au înregistrat în septembrie cel mai încet ritm de creştere din acest an, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilităţii revenirii economiei din regiune în ultimul trimestru din acest an, informează Bloomberg. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro a coborât la 52,3 în septembrie faţă de 52,5 în luna august, potrivit unui sondaj realizat de firma de analiză Markit Economics. Această scădere depăşeşte aşteptările analiştilor de la Bloomberg, care au anticipat o stagnare a indicatorului la 52,5.

Suntem tot mai aproape de 25 martie, data-limită de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2015 și de achitare a acestui impozit. Mulți contribuabili au depus Declarația și au achitat impozitul pe venit aferent Declarației.

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro, prima astfel de operaţiune de refinanţare dintre cele şase pe care instituţia le are în plan până în 2015, în valoare totală de 1.000 miliarde euro, cu scopul stimulării economiei din regiune. Programul de împrumuturi prin care băncile vor primi finanţări mai ieftine ca să suplimenteze creditarea către consumatori face parte din pachetul de măsuri pentru stimularea economiei adoptat de BCE în luna iunie, relatează Financial Times.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015, la 5,2 la sută şi, respectiv, 4,3 la sută, a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. În ianuarie BNM anticipa o rată a inflaţiei de 5,4 la sută în acest an şi 4,8 la sută în anul 2015. Este pentru prima oară cînd banca centrală se aşteaptă la o reducere a preţurilor, după ce de trei ori consecutiv a revizuit în creştere previziunile asupra inflaţiei.

Ministerul Economiei al Republicii Moldova și-a revizuit în descreștere prognoza precedentă privind dezvoltarea economiei naţionale în anul 2015. Astfel, dacă anterior Ministerul a prognozat pentru acest an o scădere a PIB-ului la nivelul de 1 la sută, atunci acum acesta consideră că acest indicator se va diminua cu 2 la sută, relatează Noi.md.

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

Guvernatorul interimar al Băncii Naționale a Moldovei a vorbit astăzi în cadrul conferinței de prezentare a raportului asupra inflației despre cauzele care determină agenții economici să ia mai puține credite.

Din perspectiva proiecţiilor economice, Rezerva Federală americană este cea mai optimistă. Banca Japoniei a comis cea mai mare greşeală. Banca centrală a Canadei este cea mai corectă în previziuni, însă sarcina sa este cea mai uşoară.

Liga Bancherilor opinează că BNM trebuie să-și regândească politică monetară, în așa fel încât ea să fie ajustată la situația reală a economiei naționale. Recesiunea poate fi stopată numai prin măsuri economice și de ordin monetar, inclusiv prin politica ”banilor ieftini” pentru economie, care să scadă costurile creditelor oferite, mai cu seamă, agenților economici. În acest fel, se va înviora și mediul de afaceri, se menționează în comunicatul Ligii Bancherilor.

Băncile centrale din Marea Britanie şi Statele Unite intenţionează să crească dobânzile de politică monetară, afirmă surse oficiale şi analişti citaţi de presa britanică şi americană.

Până la finele anului ne așteaptă o aprofundare a crizei economice, care va fi urmată de o descreștere considerabilă și în 2016. Acestea sunt tendințele reale ale economiei naționale constatate de analistul asociat al institutului pentru Politici şi Reforme Economice (IPRE), Dumitru Vicol, și moderatorul de politici economice IPRE, Eugen Ghileţchi. Cei doi experţi au aplicat o tehnică econometrică bazată pe doi indicatori economici: producție industrială și comerțul cu amănuntul.

Principalele acţiuni europene au deschis în urcare luni, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a dat de înţeles, în discursul din cadrul conferinţei de la Jackson Hole, Wyoming, că BCE este pregătită să ia noi măsuri de stimulare a economiei, informează Bloomberg.

Banca Națională a Moldovei pentru a treia oară în acest an a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru acest an și pentru anul viitor, sporind indicatorul prognozat pe anul 2015 de la 8,1 la sută pînă la 9,3 la sută, iar pe anul 2016 – de la 6,4 la sută pînă la 11,6 la sută.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Din cauza situației economice din regiune, dar mai ales a furturilor din sistemul bancar, nivelul sărăciei în Republica Moldova va crește în acest an cu 38%, după cum prognozează experții. Cauzele sărăciei țin de deprecierea leului cu un sfert din valoarea sa în raport cu dolarul, de scumpirea creditelor, depășirea inflației de două ori etc.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Luna curentă Fondul Monetar Internațional a publicat a doua ediție a Monitorului Fiscal din anul 2014. Problema numărul unu în lume: creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor. În cea de-a doua ediție a Monitorului Fiscal al FMI din anul curent, publicat pe 8 octombrie și întitulat „Înapoi la lucru: Cum politica fiscală poate să ajute.”, în prim plan este adus șomajul, fiind principala problemă la nivel global, din punct de vedere economic, pe care o evidențiază raportorii FMI.