SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

Pe timbrul de acciz pentru articolele din tutun de import se tipărește codul de bare, iar pe cele autohtone – codul din litere și cifre. Codul de bare, structura și modalitatea de creare a seriei și numărului se aprobă de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), după coordonarea cu Ministerul Finanțelor. În Monitorul Oficial din 14 iunie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 91 din 7 iunie curent cu privire la aprobarea design-ului mărcii „Timbru de acciz”. De asemenea, sunt abrogate cerințele tehnice ale timbrelor de acciz din 18 ianuarie 2012, aflate în uz. Prevederile au intrat în vigoare în ziua publicării.

Cerințele de organizare a comerțului ambulant mobil, comerțul cu ridicata, activitatea piețelor comerciale, desfășurarea teraselor de vară, activitatea gheretelor, comercializarea producției alcoolice, activitățile de jocuri cu noroc și câștiguri în bani, cerințele privind regimul de lucru al comercianților etc. sunt obiectul proiectului Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, propus spre consultare publică de primăria Chișinău. Astfel, piețele comerciale trebuie să asigure ordinea în incinta pieţei, pe teritoriul parcării și pe perimetrul de 50 metri de la piaţă, prin personal specializat angajat sau firmă de specialitate contractată. Totodată, acestea trebuie să dispună de o platformă de acumulare a deșeurilor menajere solide, conectată la sistemul de apeduct și canalizare, iar marcarea teritoriului pieței să fie vizibilă.

Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune сa unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Începând cu 1 ianuarie 2021, nu vom mai utiliza vesela din plastic. În Monitorul Oficial de astăzi, 4 ianuarie 2019, a fost publicată Legea nr. 274 din 29.11.2018 ce prevede modificarea Legii cu privire la comerțul interior. Astfel, potrivit Legii, va fi interzisă utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și a bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Conform prevederilor Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997: livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală (art.93 pct.3));

1. (29.1.11.14) Se include oare în baza de aplicare a IVAO venitul rezultat din vînzarea, de către agentul economic, a terenului, bunului imobil sau valori mobiliare în condițiile în care comercializarea lor nu constituie o activitate de bază a acestuia?

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Agenții economici care desfășoară activități agricole (producere primară legate de un lanț valoric de producere a produselor forestiere nelemnoase sau de lider al lanțului valoric (procesator, distribuitor, exportator etc.) în mediul rural, sunt în drept să aplice la Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), finanțat de Fondul Global de Mediu (FGM) şi implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor (UCIP) IFAD. Sunt eligibile proiectele ce țin de producerea, recoltarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice din perdelele forestiere de protecție, fânețe sau pășuni restabilite,

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Terenurile proprietate privată și cele cu destinație agricolă, aflate în proprietate privată și trecute în proprietatea statului, în baza dreptului succesoral, ca fiind fără stăpân sau confiscate, precum și construcțiile care intră în proprietatea statului, se vor transmite cu titlu gratuit Agenției Proprietății Publice. La moment, acestea se transmit autorităților publice locale. Ieri, 26 decembrie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor.

Începând cu 1 ianuarie 2021, va fi interzisă utilizarea și comercializarea veselei de plastic de unică folosință (farfurii, pahare, bețișoare), cu excepția celor biodegradabile. Parlamentul a votat în lectură finală astăzi, 29 noiembrie 2018, un proiect de lege ce vine cu modificări la Legea cu privire la comerțul interior și la Codul contravențional (CC). Astfel, art. 273 din CC va fi completat cu un punct ce prevede că utilizarea/ comercializarea veselei de unică folosință va fi sancționată

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Mărimea sprijinului financiar acordat producătorului agricol în cadrul unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin, nu poate depăși suma de cinci mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători valoarea se majorează cu 50% din valoarea subvenției autorizate. Anterior, mărimea suportului nu depășea trei mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători – 4,5 mil. lei. În Monitorul Oficial din 3 mai 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Cuantumul maxim al subvenției se va stabili ținând cont de primele de asigurare calculate conform tarifelor prevăzute în condițiile speciale de asigurare

Comercializarea veselei de unică folosință din plastic ar putea fi interzisă de la 1 ianuarie 2021. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede completarea art.201 din Legea cu privire la comerțul interior, prin care se interzice utilizarea și comercializarea farfurilor, paharelor, tacâmurilor și bețișoarelor de unică folosință din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Autorii menționează că plasticul nereciclabil are multiple efecte negative — degradarea plasticului durează între 100 și 400 ani, emiterea de gaze toxice în timpul arderii, pericol pentru viața acvatică, blocarea sistemelor de canalizare etc.

În Monitorul Oficial din 15 martie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Prin această hotărâre au fost aprobate 3 regulamente noi ce țin de aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor: Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (ECC); Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamentele de casă și de control și Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau prin alt instrument de plată.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?