În perioada ianuarie – septembrie 2019, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de finele anului 2018, cu 15,7 % și a atins cifra de 997 de entități. Potrivit datelor Direcției suport sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice din cadrul CTIF, dintre cei 635 de beneficiari ai sistemului SIIECAP deserviți de către specialiștii instituției, 76 activează în mun. Chișinău și 559 – în alte localități.

Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

Ministerul Finanțelor a publicat modificările și completările în Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015.

„Deși Serviciul MPay a înregistrat anumite rezultate, există rezerve de îmbunătățire din punctul de vedere al impulsionării procesului de modernizare tehnologică”, — se spune în Raportul Curții de Conturi privind performanța Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay. Serviciul a fost instituit în anul 2013 în contextul implementării Proiectului e-Transformare a Guvernării, pentru a asigura un mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor plăți la bugetul public național, prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

Procedura de stabilire și plată a pensiilor structurilor de forță de către CNAS necesită a fi reglementată și îmbunătățită, constată Curtea de Conturi în Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017, care a fost publicat în Monitorul Oficial din 29 iunie curent. În opinia auditorilor Curții de Conturi,executarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost asigurată corect, cu unele excepții.

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Verificările auditului au identificat probleme și deficiențe majore în gestionarea resurselor Fondului Ecologic Național (FEN), care au limitat eficiența și eficacitatea gestionării acestora, precum și atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din FEN. Este concluzia Curții de Conturi în urma desfășurării auditului conformității gestionării mijloacelor FEN în 2017. Hotărârea Curții cu privire la Raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 august curent.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) nu a implementat un sistem de management financiar și control funcțional, ceea ce a generat deficiențe în gestiunea proceselor operaționale, menționează Curtea de Conturi în Raportul auditului situațiilor financiare ale CNAA încheiate la 31 decembrie 2017. Hotărârea privind raportul auditului este publicată în Monitorul Oficial din 3 august curent. Neasigurarea unui sistem de financiar și control functional a afectat veridicitatea și credibilitatea informațiilor prezentate în rapoartele financiare privind exercițiul bugetar 2017.

În Monitorul Oficial din 5 iunie curent a fost publicat Ordinul privind aprobarea Normelor metodologice cu privire la elaborarea și aprobarea devizului de venituri şi cheltuieli (business-plan) şi gestionarea mijloacelor de către instituţiile medico-sanitare încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM). Normele metodologice sunt elaborate în scopul stabilirii unor principii generale unice de planificare și gestionare a mijloacelor financiare, sporirii nivelului de transparenţă şi corectitudine ce ţin de planificarea și utilizarea mijloacelor financiare, eficientizarea activităților de evaluare asupra utilizării acestora.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Potrivit art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII/1997, operaţiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul RM care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern.

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

Curtea de Conturi va efectua auditul unor contracte ce vizează deetatizarea proprietății publice și a privatizării pentru anii 2013-2019. În cadrul ședinței Parlamentului din 19 iulie curent a fost aprobată o hotărâre în acest sens. Astfel, până la 31 decembrie 2019 instituția va efectua auditul a patru contracte: – de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”; – de privatizare a Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”; – de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”; –de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.