Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Un grup de primari din raionul Anenii Noi, aflați la primul lor mandat, au participat astăzi la primul seminar de instruire din noul ciclu de seminare cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale”, lansat în premieră de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în parteneriat cu Ministerul Finanțelor. Prezent la eveniment, Secretarul general al Ministerului Finanțelor, Iuri Pașinschi a declarat că finanțele publice sunt puse la dispoziția administratorilor de buget pentru a presta servicii calitative comunității locale, precum și pentru a organiza funcțiile administrației publice locale.

Rapoartele financiare consolidate nu oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, este concluzia Curții de Conturi, ca urmare a desfășurării misiunii de audit la MADRM. Una din problemele identificate de auditori se referă la neevaluarea și necontabilizarea terenurilor aflate în folosință, ce a determinat raportarea neveridică și necompletă a informațiilor din situațiile financiare, acestea fiind diminuate cu 3,4 mld. lei.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Curtea de Conturi a publicat, în ediția Monitorului Oficial din 10 august curent Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), întocmite la 31 decembrie 2017. Potrivit documentului, rapoartele financiare consolidate întocmite la 31 decembrie 2017 nu oferă o imagine reală și fidelă a situației financiare conform cadrului de raportare aplicabil.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Raportul auditului situațiilor financiare ale Întreprinderii de Stat „MoldATSA” la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2018. Curtea de Conturi menționează că situațiile financiare ale întreprinderii, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare. Totodată, unele carențe ale managementului contabil, deficiențele unor procese operaționale, precum și lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene oferă, sub toate aspectele, o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimoniale și financiare ale ministerului la 31 decembrie 2017 și corespund cadrului de raportare financiară aplicabil. Este concluzia Curții de Conturi ca urmare a efectuării unui audit la MAEIE. Neregulile depistate, în ansamblul lor, nu au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor din rapoartele financiare, preponderent fiind generate de unele carențe ale prevederilor politicilor contabile, precum și ale unor procese operaționale, se spune în Raport.

În Monitorul Oficial din 3 august curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului situațiilor financiare aleAgenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) la 31 decembrie 2017. Rapoartele financiare întocmite de către ANRE oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, acestea nefiind denaturate semnificativ și corespund cadrului de raportare financiară aplicat, este concluzia Curții de Conturi inclusă în raport.

La 30 aprilie expiră termenul-limită în care entitățile sunt obligate să prezinte situațiile financiare, care, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, este de 120 de zile de la încheierea perioadei de gestiune. În cadrul unui nou seminar organizat de compania Tx & A Co SRL au fost discutate principalele modificări operate în legislația fiscală și contabilă pentru anul 2020, precum și aspecte ce se referă la închiderea anului fiscal 2019. Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor, s-a referit la aspectele generale ce țin de modul de întocmire a situațiilor financiare pentru anul 2019, dar și la principalele modificări și completări operate la Planul general de conturi contabile.

Evaluarea situațiilor financiare a Proiectului „Consolidarea eficacității rețelei de asistență socială” a demonstrat utilizarea surselor proiectului în conformitate cu condițiile generale ale Acordului de finanțare. Este concluzia Curții de Conturi în urma auditului realizat asupra proiectului dat pentru anul 2017. Hotărârea cu privire la raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 27 iulie curent. Menționăm că acest proiect a fost elaborat în scopul reformării domeniului prestațiilor sociale, prevăzut în Acordul de finanțare semnat la 1 iulie 2011 între Republica Moldova şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (5) din Codul fiscal