Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, prim-ministrul Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul a definitivat proiectul de creștere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, circa 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar, la momentul de față pensia minimă fiind de 1188,05 lei. În medie cu 366 lei va crește pensia pentru persoanele cu stagiul complet de cotizare și care au avut până în prezent o pensie mai mică de 2000 de lei. Totodată, 125 mii de persoane cu un stagiu incomplet de cotizare vor beneficia de o creștere a pensiei în medie cu 398 lei. Alocațiile pentru 84 de mii de beneficiari de alocații sociale, mărimea cărora depinde de valoarea pensiei minime, vor crește în medie cu 450 de lei.

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Producția industrială (serie brută) în anul 2021 comparativ cu anul precedent a sporit cu 12,1% pe fundalul reducerii indicatorului față de 2019 cu 5,5%. Conform estimărilor Biroului Național de Statistică, majorarea volumului producției în anul precedent față a fost influiențată de creșterea producției în industria extractivă (cu 11,9%), în industria prelucrătoare (cu 11,4%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 16,1%).

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Care vor fi consecințele fiscale pentru persoana fizică, care a câștigat în cadrul campaniei promoționale un telefon mobil și ulterior dorește să-l vândă?

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

Regulamentul privind modul de compensare a diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale consumatorilor noncasnici de gaze naturale care desfășoară anumite activități principale, aprobat de către Ministerul Economiei prin Ordinul nr. 41 din 20 aprilie 2022, a intrat în vigoare, fiind publicat în MO din 22 aprilie.   Documentul stabilește mecanismul de compensare parțială a majorării prețurilor la gazele naturale consumatorilor noncasnici care desfășoară anumite activități principale1 prevăzute la pct.1.10 din Dispoziția nr.11/2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În lunile octombrie-decembrie 2021 numărul mediu al salariaților a crescut față de trimestrul IV/2020 cu 1,6%. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în domeniile informații și comunicații – cu 12,7%; activități de cazare și alimentație publică – cu 10,9%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 7,2%.   Totodată, cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în perioada de raportare față de trimestrul IV/2020 s-au înregistrat în alte activități de servicii – cu 5,7%; industria extractivă – cu 4,6%; învățământ – cu 1%. De menționat că, comparativ cu trimestrul III/2021, numărul mediu al salariaților a rămas practic la același nivel (+0,1%).

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

În semestru I al anului curent au fost eliberate 1844 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în creștere cu 56,7% față de ianuarie-iunie din anul 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele șase luni ale anului 2021 sunt eliberate 1281 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 563 – pentru clădiri nerezidenţiale, în creștere, cu 63,4% și, respectiv, cu 43,3% față de perioada similară a anului predecent.