Obligații fiscale calculate la impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar se reflectă de către gospodăriile țărănești (de fermier) şi întreprinzătorii individuali, al căror număr mediu anual de salariați pe parcursul perioadei fiscale:

Scăderea volumului de producție a cerealelor şi leguminoaselor boabe, care au o pondere mare în totalul producţiei agricole (15,4%), a influențat negativ asupra volumului global al acesteia, comunică Biroul Național de Statistică. Conform datelor preliminare, în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în ianuarie-septembrie 2018 volumul producției în preţuri curentea crescut cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 22,3 mld. lei, cu 0,2% mai mult decât în perioada anului trecut. Creșterea a fost determinată de sporirea producţiei animaliere cu 1%.

Gospodăriile ţărăneşti care au salariaţi vor prezenta Declaraţia IPC18 lunar sa o singură data la sfârşit de an?

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va contribui la promovarea unei agriculturi durabile și competitive în Moldova. Ssusținerea sectorului agroalimentar din RM pentru ca acesta să devină mai competitiv pe plan internațional, mai durabil, mai rezistent la schimbările climatice, precum și consolidarea dezvoltării rurale sunt obiectivele unui acord semnat între Moldova și FAO.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

Pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, se aplică prevederile art. 260 alin.(2) din Codul fiscal. Totodată, art. 83 alin. (9) din Codul fiscal prevede că gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil este scutită de obligația privind prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.

Din anul 2019, informația privind impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul funciar și taxele locale administrate de către SCITL va fi prezentată de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor conform Formei ISCITL 19, aprobate de Serviciul Fiscal de Stat prin Ordinul nr.376 din 10 iulie 2018. Forma ISCITL 19 prevede indicarea denumirii impozitului (impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier); pe terenurile cu destinație agricolă de la gospodăriile țărănești (de fermier); pe pășuni și fânețe;

Arhiva: Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată, în cazul achitării venitului în folosul persoanei fizice de la achiziţionarea plantelor medicinale?

Conform contractului de arendă, persoana fizică — proprietar al terenului urmează să primească 2000 lei, dar a primit în anul 2018 doar 1800. In actul de achizitie ce reflectă suma totala sau cea achitată? Toate sumele indicate în Darea de seamă IPC 18 și în Formele IALS trebuie să coincidă cu cele din actul de achizitie? Suplimentar, cum procedăm cu obligațiile fiscale ale persoanelor, care au transmis pământul în arendă și au obținut venitul respectiv, dar nu sunt angajate la intreprinderea care a luat în arendă loturile? Acestea de asemenea se reflectă în Formele IALS si IPC 18

Entitatea „V” S.R.L. are în calitate de conducător pe unicul său fondator, căruia pe parcursul anului 2018 nu i se va calcula salariu. Alţi salariaţi entitatea „V” S.R.L. nu are şi nici nu se preconizează să aibă. Este obligată entitatea să achite taxa pentru amenajarea teritoriului şi să prezinte darea de seamă pe taxele locale ţinând cont de prevederile titlului VII din CF în vigoare din 01.01.2018?

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a lansat un modul special în care se poate vedea numărul dosarelor și a sumelor solicitate. Astfel, cea mai mare sumă solicitată se ridică la 42 mil. lei, în timp ce cea mai mică la 4 mii lei.

Producătorii moldoveni de mere, prune și struguri, care au fost afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă la export în 2014 și sînt în așteptarea transferului de compensații din mijloacele Băncii Mondiale, vor putea primi acești bani pînă la sfîrșitul lunii martie curent.

Potrivit art. 5 pct. 361) din Codul fiscal

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile din Republica Moldova (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești și gospodăriile populației), conform estimărilor preliminare, a însumat în trimestrul I al anului 2018 în preţuri curente 1,633 mld. lei, ceea ce constituie 101% în preţuri comparabile faţă de perioada respectivă a anului 2017. Datele sunt prezentate de Biroul Naţional de Statistică, care constată că majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 1%.

Cum se reflectă în declaraţie suma TVA aferentă unei datorii compromise de către furnizor, dacă la prestarea serviciului în urma careia s-a format datoria s-a calculat prorata? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, datoriea compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care:

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări.

O persoană fizică cetăţean a luat un împrumut de la o casă de amanet SRL „G”, căreia i-a lăsat amanet un set de bijuterii. Deoarece persoana fizică nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de entitatea „G” SRL privind restituirea împrumutului, aceasta din urmă va comercializa bijuteriile pentru a-şi compensa cheltuielile suportate pentru păstrarea bijuteriilor, acordarea împrumutului, dobânda pentru împrumut şi pentru vânzarea bijuteriilor. Urmează de stabilit dacă în situaţia dată entitatea „G” SRL trebuie să reţină impozit pe venit la sursa de plată din împrumutul acordat şi nerestituit de persoana fizică?