Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice - cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) - subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar că, începând cu perioada fiscală aferentă anului 2021, termenele-limită de achitare a acestora sunt: - data de 30 iunie 2021 - în cazul bunurilor imobiliare şi al terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent;

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

Beneficiarul muncii zilierilor poate opta pentru procurarea unui număr de vouchere, egale cu numărul de forță de muncă necesară executării muncii necalificate, calculate după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Totodată, cu condiția că munca prestată de zilier nu va depăși 120 zile per an, zilierul care se află la evidența beneficiarilor de ajutor de șomaj nu va exclus din această listă.   Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat și propune Parlamentului pentru examinare în prima lectură proiectul modificărilor în Legea nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Cabinetul de miniștri a aprobat semnarea Acordului Multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare. Intenția semnării Acordului menționat derivă din necesitatea alinierii la standardele internaționale de efectuare a schimbului de informaţii în scopuri fiscale, ca urmare a devenirii Republicii Moldova, în noiembrie 2016, membru al Forumului Global al OCDE privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Biroul Național de Statistică comunică că, în luna mai 2020 comparativ cu aceeași perioada a anului 2019, industria alimentară per ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 13,5% (ceea ce a generat creșterea indicelui general pe total industrie cu 2,7%). Creșteri substanțiale s-au înregistrat la activitățile: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – de 4,5 ori (motivând creșterea pe total industrie cu 4,1%); fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon – cu 20,0% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor – cu 14,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 2,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,2%) etc.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Cuantumul subvenţiei acordată persoanelor juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale – rezidenți ai RM pentru crearea locurilor de muncă poate fi aprobat în funcție de categoria angajatului și va constitui de la 1000 lei per salariat pentru persoanele care, pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive ce preced lunii de angajare, nu au avut venituri salariale până la 4000 lei per angajat în cazul persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul întreprinderilor specializate.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind mecanismul de subvenţionare a locurilor de muncă.

Un nou proiect axat pe susținerea implementării serviciilor moderne conexe transportului public prin utilizarea combustibililor curați (gaz natural comprimat și gaz petrolier lichefiat), precum și a energiei generate de resurse regenerabile, a fost lansat în Republica Moldova.   Proiectul „Facilitarea investițiilor publice verzi în Moldova: Implementarea Programului pentru Transport Public Curat” finanțat în cadrul programului „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) urmează a fi implementat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu susținerea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Direcția generală finanțe a Consiliului municipal Chișinău propune spre consultare publică  proiectul de decizie pentru operarea modificărilor la Decizia nr. 25/1 din 29.12.2020 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”, fiind necesară eliminarea situațiilor în care cotele taxelor stabilite prin decizia Consiliului municipal depășesc cotele maxime stabilite în anexa la Titlul VII al Codului fiscal. Reamintim că, prin Legea nr. 257/2020, a fost aprobată plafonarea taxelor locale pentru o perioadă de 3 ani. Respectiv, taxele stabilite anual de AAPL nu pot fi mai mari de cele prevăzute de CF. Totodată, proiectul conține măsuri de susținere a mediului de afaceri.  

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Utilizarea resurselor minim ofensive pentru mediu reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru toate țările din lume, inclusiv pentru Republica Moldova, pentru că o dezvoltare economică și socială într-un sistem sustenabil va aduce creștere, bunăstare și continuitate pentru viitoarele generații.   Instrumentele de suport pentru ecologizarea IMM administrate de ODIMM, inclusiv Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor, precum și experiența altor țări în acest domeniu au fost puse în discuție astăzi, 19 mai, în cadrul unei sesiuni online dedicată activităților organizate cu prilejul marcării a 14 ani de la fondarea ODIMM.  

Cum se va acorda reducerea cu 50% a sumei amenzii în cazul în care se va constata comiterea mai multor încălcări ce țin de neutilizarea echipamentelor de casă și control în aceeași zi de către același contribuabil? În conformitate cu prevederile art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), în redacţia în vigoare până la 12 decembrie 2018, persoana trasă la răspundere pentru încălcarea fiscală beneficia de o reducere cu 50 % la amenzile aplicate, cu condiţia respectării stricte a condiţiilor stipulate la lit. a), b) şi c) din alineatul menţionat.

Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.