În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Crearea unei baze de date unificate şi sistematizate privind gestionarea sistemului public de asigurări sociale din Republica Moldova va fi posibilă prin implementarea Sistemului Informațional „Protecția Socială”. Sistemul va permite o abordare unificată a proceselor de administrare a conturilor personale ale persoanelor asigurate și plătitorilor și a proceselor asigurării/oferirii pensiilor și prestațiilor sociale.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.

Ca urmare a adoptării Legii nr.19/2020, redacția actuală a art.11 alin. (1)  al Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală stabilește că situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat sunt supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale sunt supuse auditului extern obligatoriu în cazul în care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă. Norma respectivă este pusă în aplicare începând cu 17 aprilie 2020.  

Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii.

În trimestrul I al anului curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $675,0 mil., cu 7,9% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în luna martie exporturile au constituit $210,3 mil., fiind cu 14,3% mai mici față de luna februarie curent și cu 18,3% comparativ cu luna martie 2019. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit $521,4 mil. și reprezintă 77,2% din totalul exporturilor, fiind în scădere cu 0,2% față de aceiași perioadă din 2019, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $153,6 mil. (22,8% din totalul exporturilor), diminuându-se cu 27,1% comparativ cu ianuarie-martie 2019.

Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală.

Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili

Atribuțiile ce vizează dezvoltarea turismului receptor și intern, promovarea țării ca destinație turistică pe plan extern, dezvoltare produsului turistic competitiv, precum și perfecționarea competențelor antreprenoriale ale sectorului turistic vor fi realizate de Oficiul Național al Turismului, ce urmează a fi creată în subordinea Ministerul Culturii.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii se face în funcție de numărul mediu anual de salariați și de cifra anuală de afaceri sau de totalul activelor pe care le dețin

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.

Controlul activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) va putea fi efectuat prin controale inopinate, în cazul dacă există informații susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, privind existența unor situații de avarie, de incident sau de încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță

Anul 2022 a fost cel de-al șaselea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă. Astfel, 37 297 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală dintre care 34 955 au fost validate în sumă totală de 9 958 023,66 lei.

Pentru a oferi persoanelor interesate în finanțe publice informații bazate pe cifre și referințe normative autentice, Ministerul Finanțelor

În ce condiții angajatorii din agricultură beneficiază de tariful redus la calcularea contribuțiilor de asigurări sociale? Categoriile de plătitori și de asigurați, tarifele și termenele de virare a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999.

Compania de producție are 3 vehicule cu o capacitate de transport de până la 3 tone pentru livrarea produselor de producție proprie și a mărfurilor cumpărătorilor. În baza căror prevederi legislative se admit spre deducere cheltuielile suportate aferente consumului de combustibil?