Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a propus pentru consultări publice un șir de modificări și completări la Ordinul nr.16/2010 cu privire la aprobarea Regulilor privind înregistrarea agenților economici în producția agroalimentară ecologică, implementarea cărora va asigura accesul acestora la mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond).   Necesitatea elaborării proiectului a intervenit odată cu aprobarea HG nr. 226/2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului în scopul obținerii subvenției în cadrul submăsurii 2.5. Susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Ne dorim și în continuare să fim suportul tău de încredere în aplicarea corectă a legislației și practicii fiscale, să îți oferim informații veridice, operative și calitative! Pentru a deveni mai buni pentru TINE avem nevoie tot de ajutorul TĂU! Accesează bannerul ”CHESTIONAR. Apreciază. Punctează” de pe pagina web www.monitorul.fisc.md. Completează chestionarul de evaluare a satisfacției clienților ce conține întrebări despre activitatea publicației și despre interacțiunea ta cu P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”.

În MO nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care sunt operate mai multe modificări la Codul fiscal, unele dintre care vizează reţinerea din plăţile efectuate în folosul rezidentului (art. 90). Anterior, prin Legea nr. 122 din 16 august 2019 pentru modificarea unor acte legislative, au mai fost aprobate modificări la art.90 din CF, fiind modificată cota impozitului privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată de la 7 % la 12%. Prin Legea nr. 171/2019 a fost reformulat art. 90 din CF cu scopul ca acesta să stabilească clar următoarele aspecte:

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Prioritatea noastră de bază este oferirea rapidă a suportului informațional veridic, din prima sursă și mereu actualizat. Pentru a deveni abonatul nostru urmează pașii de abonare și fii parte din comunitatea “monitorul fiscal FISC.md”!

Care este unitatea de timp acceptată pentru determinarea duratei de funcționare utilă rămasă la data tranziției pentru companiile care au efectuat tranziția la noua metodă de calculare a mijloacelor fixe în scopuri fiscale în perioada 2018 – 2020?   În conformitate cu prevederile pct.45 din Regulamentul privind  evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019, pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform

La completarea Dării de seamă IPC21, în tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției angajatului în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Deseori la persoanele responsabile apar întrebări ce țin de obligativitatea completării acestui câmp, codul funcției ce urmează a fi declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau de prestare a serviciilor fără indicarea în contract a profesiei persoanei contractate.   În articolul „Declararea în Darea de seamă IPC21 a codului funcției ocupate de către un angajat” publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal. FISC.md”,

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

În trimestrul III al anului curent spre restituirea impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) a fost acceptată suma de 42,6 mil. lei, conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceiași perioadă a anului 2018, suma este în ușoară creștere, anterior constituind 42,51 mil. lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 această sumă era de 33,31 mil. lei. Datele mai indică că, în trimestrul II din acest an, au fost acceptate spre restituire 5,6 mil. lei, iar în trimestrul I – 2,7 mil. lei.

Miercuri, 20 octombrie, ora 15:00, în cadrul Clubului contribuabililor onești va fi desfășurată cea de a cincea sesiune de instruire cu genericul Etică și conformare; audit intern. Evenimentul se va desfășura în format online. Pentru a avea acces la eveniment este necesar să vă înregistrați prealabil aici.     Speaker-ul sesiunii va fi Adrian Gheorghița, director adjunct pe Advocacy și Dezvoltare, Camera Americană de Comerț din Moldova, iar în calitate de invitați speciali ai evenimentului vor fi Doina Bîrsan, PwC România, și Irina Creciun, contabil-șef, PwC Moldova.

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Pentru facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole din cadrul unui câmp sau unei porțiuni din acesta preconizate a fi fâșii forestiere, dar neplantate, aceste terenuri ar putea fi vândute prin negocieri directe, la un preț nu mai mic decât prețul normativ al pământului.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 57 de voturi, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 4 din Legea nr.1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului.  

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova activele oficiale de rezervă ale BNM au atins suma de $4,048 mld. Astfel, la situația din 29 octombrie 2021 acestea s-au majorat față de cele înregistrate la data de 30 septembrie cu $86,48 mil., comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al RM debursat de Comisia Europeană, în numele UE: $99,49 mil. (echivalentul a 86,1 mil. EUR), dintre care $57,4 mil. (echivalentul a 49,7 mil. EUR) sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut);

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) va oferi Republicii Moldova asistență tehnică adițională sub formă de personal și bunuri materiale, precum și eventuale contribuții financiare în valoare totală de până la 10,7 mil. euro pentru finanțarea a două proiecte în derulare – „Consilierea politică a Republicii Moldova” (2,5 mil. euro) și „Întreprinderi și comune puternice pentru Republica Moldova” (8,2 mil. euro).   Proiectul hotărârii de Guvern pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Înţelegerii întocmite prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică a fost aprobat de Executiv în ședința din 20 aprilie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din suma înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

În semestrul I al anului curent Serviciul Fiscal de Stat SFS a depistat și a întocmit procese-verbale de constatare a infracțiunilor în 58 cazuri ce țin de diminuarea impozitelor în sumă totală de circa 103,17 mil. lei și o infracțiune ce se referă la înstrăinarea bunurilor în cazurile nepermise de lege.   Potrivit informației publicate de autoritate, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor1 a fost stabilită în 44 de cazuri, suma diminuărilor depășind 92,48 mil. lei. Totodată, 6 persoane fizice și-au diminuat veniturile2 cu 10,68 mil. lei.