Acordarea Î.S. „Moldelectrica” a unui împrumut cu dobândă preferențială și scutirea de plata TVA pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I” notificate de către Ministerul Finanțelor nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea cu privire la ajutorul de stat1. Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASO-13 din 06.05.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 8 mai curent. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.  

Mijloacele bănești sechestrate pe conturile prestatorilor de servicii de plată vor fi transferate pe conturile trezoreriale gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În cazul depozitelor bancare, acestea se vor transfera la expirarea termenului de depozit, acțiunea fiind dispusă prin act judecătoresc. Totodată, banca comercială licențiată va informa ARBI despre transferul mijloacelor bănești pe conturile trezoreriale. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).

Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere, aprobată prin Ordinul nr. 66/2010, a fost completată cu încă 8 întreprinderi. Lista acestora este publicată în Monitorul Oficial din 5 iunie curent (Ordinul nr. 104 din 29 mai 2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în Ordinul nr. 66/2010). Astfel, în momentul de față în această listă sunt incluși 980 de agenți economici.

Lipsa timbrelor de acciză la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciză falsificate ori nevalabile, în conformitate cu prevederile art. 262 alin. (1) din Codul fiscal, se sancționează cu amendă de la 25 mii la 35 mii de lei, în cazul în care contribuabilul va comercializa, transporta

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează importanța prezentării de către plătitorii de contribuții a datelor corecte în dările de seamă lunare.   Astfel, toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc beneficiarilor în baza datelor acumulate la contul personal de asigurări sociale ale persoanei declarate de către angajator, fără a fi solicitată și prezentarea certificatelor despre salariu. Prin urmare, informaţia cu privire la perioadele de activitate de după anul 1999, precum şi contribuţiile de asigurări sociale declarate de către angajator prin intermediul Dării de seamă IPC 18 şi a Informaţiei IRM 19, servesc temei pentru stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.

Actele de identitate eliberate străinilor de către autoritățile Republicii Moldova, termenul de valabilitate al căror a expirat începând cu data de 2 februarie 2020, vor fi valabile, cu posibilitatea de preschimbare a acestora, până la data de 15 august 2020. Prevederea este inclusă în Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut un schimb de opinii cu conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale sistemice. În contextul evoluției situației epidemiologice a infecției COVID-19, Ministerul Finanțelor a solicitat examinarea posibilității suspendării sau amânării, în perioada martie-mai 2020, a plăților la creditele oferite de băncile comerciale cetățenilor. De asemenea, s-a solicitat ca pentru perioada martie-mai 2020 să nu fie aplicate penalităţi pentru neachitarea în termen a sumelor datorate spre plată.

Dacă marfa se realizează la preț mai mic decât costul de achiziție, se va calcula TVA la diferența dintre valoarea de procurare și cea de livrare?

Pe data de 27 martie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea nr.13/5 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind unele măsuri de atenuare a efectelor crizei epidemiologice, documentul fiind publicat în MO. Regulatorul stabilește că, în cazul în care o asociație de economii și împrumut (AEÎ) sau o organizație de creditare nebancară (OCN) va micșora cu cel puțin 5% dobânda anuală efectivă calculată conform contractului de credit (împrumut) acordat debitorilor până la data de 17 martie 2020 și nu va aplica penalități sau dobânzi de întârziere aferente creanței pretinse pentru perioada 17 martie 2020 – 31 mai 2020, entitatea este în drept să mențină provizioanele pentru pierderi la creditele (împrumuturile) respective acordate, potrivit clasificării efectuate la data de 17 martie 2020, pentru un termen de până la 31 decembrie 2020. CNPF precizează că micșorarea sumelor corespunzătoare poate fi efectuată unilateral de către AEÎ/ONC fără acordul debitorilor.

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

Agenția Relații Funciare  și Cadastru propune spre consultări publice proiectul  de lege privind reglementarea regimului proprietăţii funciare, cadastru şi monitoring funciar.   Documentul a fost elaborat în scopul ajustării cadrului normativ ce ține de stabilirea priorităților fundamentale definite pe termen lung privind gestionarea eficientă a fondului funciar, evidența și protecția tuturor resurselor funciare de pe întreg teritoriul țării și crearea condițiilor de ameliorare a mediului înconjurător ce vor contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată. 

Din 16 aprilie 2020 se diminuează cu 2,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrasede băncile comerciale în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și se stabilește în mărime de 38,5 % din baza de calcul. Aceasta va fi valabilă 15 mai 2020. În același timp, se majorează cu 1,0% norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru perioada 16 aprilie 2020 – 15 mai 2020 de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă, fiind stabilită în mărime de 21,0% din baza de calcul.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.