Autoritățile Republicii Moldova vor iniția dialoguri cu Uniunea Europeană pentru a negocia creșterea cotelor de import din UE, în conformitate cu Acordul de Asociere/DCFTA. Extinderea liberalizării comerțului cu Uniunea Europeană poate avea atât beneficii, cât și efecte asupra anumitor sectoare economice din Republica Moldova. De exemplu producătorii moldoveni de carne de pasăre, porc și

Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Conform legislației în vigoare, atât la importul, cât și la exportul mărfurilor agentul economic are obligația de plată a drepturilor de import sau drepturilor de export, încasarea cărora este efectuată de către Serviciul Vamal (în continuare – SV).

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Firma ,,X,, rezidentă a Republicii Moldova a acordat beneficiarului Firma ,,Y,, - nerezident al RM, cu sediul în Romania, servicii de montare și instalare a utilajului la întreprinderea ,,Z,, - rezident al Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Locul prestării serviciilor este considerat PILG. Se scutesc de TVA cu drept de deducere aceste servicii? Se emite factura fiscală?

Regulamentul stabilește că activele rămase în gestiunea/proprietatea administrației ZEL după lichidarea zonei fie transmise Agenției Proprietății Publice sau autorităților publice locale. Totodată, în procesul lichidării se va evalua posibilitatea reconversiei spațiilor și infrastructurii zonelor economice libere în parcuri industriale.

Prioritățile economice ale Republicii Moldova pentru următorii ani, analizând conținutul și direcțiile de implementare ale Planului de Creștere, precum și provocările și responsabilitățile ce revin instituțiilor publice și societății civile au fost analizate în cadrul unui eveniment organizat de Centrul Analitic Independent

În perioada 17 – 23 martie 2025, Banca Națională a Moldovei organizează Săptămâna Internațională de Educație Financiară, ce include mai multe activități utile pentru cunoașterea domeniul financiar.„O generație tânără educată financiar conștientizează că acumularea de cunoștințe financiare înseamnă un viitor cu decizii

Potrivit art.14 pct.2. din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.

În localitatea Pârlița, raionul Ungheni, va fi creată o subzonă a Zonei Economice Libere „Ungheni-Business”. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea articolului nr. 1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”.   Conform proiectului, acestei zone i se vor transmite în folosință două terenuri cu suprafața de 2,1271 ha și, respectiv, 3,76 ha, amplasate în extravilanul satului Pârlița.

Pe parcursul lunii de gestiune, rezidentului zonei economice libere (ZEL) i-au fost livrate servicii de servire a mesei în regim catering. Pentru livrarea dată rezidentul ZEL a primit factura fiscală în care, în coloana 10.6 (Cota TVA), era indicată cota de 20%. Este corectă aplicarea cotei TVA de 20%, dacă Codul fiscal, la art.104 lit. f), prevede că mărfurile și serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se scutesc de TVA cu drept de deducere?

Pe parcursul anului viitor se planifică efectuarea controalelor de stat la 36 de rezidenți ai Zonelor Economice Libere, proiectul Planului controalelor asupra activității acestora fiind examinat în cadrul ședinței secretarilor generali. Astfel, dintre rezidenții „Expo-Business Chișinău” ar putea fi supuși controlului următorii agenți economici

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

În conformitate cu prevederile art.170 Cod Vamal, se poate depune o declarație vamală anterior datei estimate pentru prezentarea mărfurilor în vamă. Declararea mărfurilor anterior prezentării acestora în vamă oferă o serie de beneficii semnificative operatorilor

Până în anul 2030 Republica Moldova va edifica o economie rezilientă, verde și digitalizată, bazată pe sectorul de servicii și pe industria în continuă dezvoltare, cu un mediu economic stabil, competitiv, susținut de investiții, cu capacități sporite de inovare și un grad înalt de dezvoltare

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

Potrivit art.124 alin.(10) din Codul fiscal, sînt scutite de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile art.124 alin.(101) din Codul fiscal, nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti”, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă şi cele efectuate între rezidenţii Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, rezidenţii zonelor

Contractele între rezidenți și administrațiile zonelor economice libere (ZEL) vor fi aprobate direct, fără obligativitatea de a le coordona cu Ministerul Economiei, cum preevde la moment legislația în vigoare, fiind eliminată o procedură birocratică inutilă.

Proiectul modificărilor la Codul fiscal și a altor acte normative elaborat de către Ministerul Finanțelor în vederea optimizării politicii fiscale și vamale care, totodată, urmărește și eliminarea unor discrepanțe legislative și clarificarea unor prevederi aprobate anterior, va fi aprobat până la încheierea sesiunii de vară a Parlamentului.