În cadrul Ministerului Finanțelor a avut loc prima ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură, convocată de viceprim-ministru, Serghei Pușcuța. Vicepremierul a menționat că, scopul Grupului de lucru este analizarea regimului fiscal aferent TVA aplicat la importul și livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a producției agricole și identificarea celor mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea sectorului agricol.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Perspectivele de implementare a regimului micului trafic de frontieră și optimizarea statutului punctelor de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineană au reprezentat principalele subiecte de discuții în cadrul unei întrevederi ai reprezentanților Serviciului Vamal și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu autoritățile respective din Ucraina. Evenimentul a fost organizat la Odesa, Ucraina, sub egida Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM).

Comisarul European pe Comerț Cecilia Malmstrom, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, dă asigurări că asistența financiară oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova va ajunge în țara noastră. Sursa nu a menționat exact când se va întâmpla acest lucru, dar a precizat că prima tranșă va ajunge în timp util.

Aducem la cunoștința exportatorilor din Republica Moldova că autoritățile din România au adoptat decizia cu privire la asigurarea culoarelor „verzi” pentru mijloacele de transport auto de marfă care tranzitează teritoriul țării vecine. Ținând cont de evoluția epidemiologică de răspândire a virusului COVID-19, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împreună cu Ministerul Afacerilor Interne a României informează că, în contextul discuțiilor purtate la nivel european cu privire la asigurarea unor culoare de tranzit pentru transportul de marfă care să permită operatorilor din industria de profil atât din statele membre ale UE cât și NON UE, să își desfășoare activitatea în condiții normale, au decis stabilirea a cinci trasee de tranzit pe teritoriul României.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și mediului a publicat Noua paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova. Aceasta a fost elaborată cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), cu suportul financiar al Ministerului German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) și al Guvernul Suediei. Documentul ne orientează către principiul concentrării, care urmărește în mod constant trei aspecte: • Concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor sunt orientate către zonele cu cel mai mare potențial (legătura cu formula de alocare);

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Începând de astăzi, 16 iulie 2020, operatorii din transport și întreprinderile ce desfășoară activități conexe transportului rutier vor putea obține autorizațiile online. Agenția Națională Transport Auto, cu suportul programului USAID „Reforme structurale în Moldova”, a lansat sistemul informațional ”e-Autorizație transport”. La evenimentul online au participat Prim-ministrul Ion Chicu, ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, Directorul Programului USAID Reforme Structurale, Douglas MUIR, E.S. Ambasadorul SUA în RM, Dereck J. Hogan și reprezentanți ai domeniului transportului rutier.   Astfel, solicitarea, repartizarea și evidența actelor permisive pentru efectuarea transportului rutier devine mai simplă și mai accesibilă, reprezentanții companiilor vor fi scutiți de vizitele la sediul ANTA și vor dispune de mai multă comoditate în utilizare.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Mâine, 9 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 250-255 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

Primul grup de tineri este instruit în cadrul proiectului transfrontalier de formare antreprenorială “Joint Opportunities in Business for Youth (JOBs4YOUTH)”. Proiectul este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Organizația Publică de tineret “Noua Generație a Europei” din Ucraina. Amintim că cursurile se vor desfășura în trei grupe a câte 20 de tineri. Acestea vor fi organizate a câte 3 zile în Moldova și a câte 2 zile – în Ucraina. În acest răstimp participanții selectați vor beneficia de instruire și mentorat, dar și vor fi ghidați în realizarea unui business-plan, care, la încheierea instruirii, vor participa la un concurs al planurilor de afaceri.

Un număr de 81 de afaceri noi, gestionate de femei din Moldova, au primit finanțare în cadrul programului „Femei în afaceri”. Contractele cu beneficiarii au fost semnate marți, 30 iulie, la Chișinău. Beneficiarii celui de-al treilea apel al programului au obținut granturi în valoare de până la 165 mii lei. Suma totală a granturilor oferite constituie 11 mil. lei. Investițiile prognozate în economia țării ating cifra de circa 15 mil. lei. Cele 81 de întreprinderi finanțate ar urma să asigure 300 de noi locuri de muncă. Directorul general interimar al Organizației Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Petru Gurgurov, a declarat că scopul programului este integrarea femeilor în circuitul economic al țării.

Republica Moldova a urcat 4 poziții în Raportul mondial privind evoluția societății informaționale, plasându-se pe poziția 59 din 176 state incluse în clasament. Datele se conțin în Raportul anual cu privire la monitorizarea evoluției societății informaționale la nivel mondial „Measuring the Information Society 2017”, lansat de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor.

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

În cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Republica Moldova (RIAM) au fost prezentați indicatorii de performanță atinși în urma realizării planului de activitate pentru anul 2019. Astfel, în cele 11 incubatoare de afaceri – membre RIAM își desfășoară activitatea 204 companii rezidente, dintre care 149 prestează servicii, iar alte 55 au activitate de producere și procesare. Totodată, 101 sunt start-up-uri, 106 sunt gestionate de tineri și 108 de companii sunt administrate de femei. Per total, au fost create 937 locuri de muncă, dintre care 549 pentru femei și 442 sunt oferite tinerilor.

În primele șase luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $ 1581,6 mil., cu 3% mai mult decât cele realizate în perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna iulie curent exporturile de mărfuri au constituit $ 220,2 mil., cu 8,9% mai mult față de luna iunie și cu 0,6% – comparativ cu luna iulie 2018. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1103,6 mil. sau 69,8% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018, iar reexporturile de mărfuri au însumat $478,0 mil., ceea ce reprezintă o cotă de 30,2%, cu 7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-iulie 2018.

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.