Directorul Serviciului Vamal a depus ieri, 27 iunie, o cerere de demisie. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care au fost prezentate realizările autorității vamale în ultimii trei ani (2016–2019), perioadă în care funcţia de director general al Serviciului Vamal (SV) a fost deținută de Vitalie Vrabie. Astfel, conform informației prezentate, SV a adus suplimentar în bugetul de stat încasări de peste 11,7 mld. lei. În ultimii trei ani au fost realizate o serie de proiecte importante ce au avut ca scop modernizarea autorității vamale.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

Producătorii autohtoni din industria ușoară vor avea posibilitatea de a colabora cu Consiliul European de Modă (European Fashion Council). Recent a fost semnat un acord de parteneriat dintre Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS) și Consiliul European de Modă.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Reprezentanții a opt Centre de Suport în Afaceri au participat pe 8 iulie la o sesiune de informare dedicată instrumentelor utilizate în consultarea întreprinderilor mici și mijlocii. Evenimentul a fost organizat de ODIMM în cadrul Proiectului „Poarta de Sud a Moldovei deschisă pentru Promovarea Afacerilor și Investițiilor”, în parteneriat cu Proiectul de standardizare a Serviciilor Naționale de Sprijin al IMM-urilor. Îmbunătățirea calității serviciilor prestate în cadrul Centrelor de Suport, perfecționarea profesională în procesul standardizat de consultanță în afaceri și facilitarea schimbului de bune practici au fost obiectivele de bază ale evenimentului.

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume:

În primele 8 luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $1787,6 mil., în creștere cu 2,0% față de aceeași perioadă din anul 2018, potrivit informației cu privire la activitatea de comerț exterior publicată de Biroul Național de Statistică.

Delegația Republicii Moldova a participat la cea de-a V-a reuniune a Comitetului de Asociere, în configurația Comerț, Republica Moldova – Uniunea Europeană și la ședința Subcomitetului pentru Indicații Geografice, care s-a desfășurat în perioada 18 — 19 octombrie, la Bruxelles. Iuliana Drăgălin, secretarul de stat al MEI și care a condus delegația moldovenească, a menționat că, în urma solicitării Republicii Moldova, reprezentanții UE au examinat solicitarea de majorare a contingentelor tarifare la export. În acest context, Comisia Europeană va continua negocierile pe marginea acestui subiect.

Exportul moldovenesc în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut cu 38,5% şi a atins cifra de $595 mil. Biroul Naţional de Statistică cominică că exportul în UE pentru primele patru luni curent a deţinut o cotă de 67,8% din totalul exporturilor (63,0% – în ianuarie-aprilie 2017). Cele mai mutle mărfuri autohtone au fost exportate în România, Italia, Germania, ţări care au majorat considerabil importul din Moldova.

Cu privire la interpretările eronate apărute în presă privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, Ministerul Finanțelor precizează că acestea sunt finanțări separate. Acestea diferă, atât prin sumă de bani alocată, cât și prin condițiile de acordare.

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

Producătorii agricoli vor primi subvenții mai mari din partea statului. Sprijinul financiar acordat unui agricultor a fost majorat de la 3 mil. lei până la 5 mil. lei pe an, iar pentru grupurile de producători — până la 7,5 mil. de lei. Noile prevederi referitoare la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural au fost aprobate de Guvern.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Ordin cu privire la aprobarea formularului standard al Documentului unic de achiziții european (DUAE) – o declarație pe proprie răspundere prin care operatorul economic confirmă îndeplinirea condițiilor necesare în cadrul procedurilor de achiziție publică în Republica Moldova. Formularul DUAE reprezintă un instrument care facilitează participarea entităților la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții.

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.