În cazul comasării tuturor încăperilor izolate existente din construcție, care au fost formate anterior prin metoda separării, în modul stabilit de Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (Legea nr. 354/2004), în decizia de formare proprietarul va dispune expres faptul radierii din registrul bunurilor imobile a tuturor înscrierilor privind încăperile izolate existente din construcție.   Normă poate fi inclusă în Legea nr. 354/2004 și se conține în proiectul de lege elaborat de Agenția Relații Funciare şi Cadastru care a fost discutată în cadrul ședinței secretarilor de stat din 14 ianuarie curent.  

Toate informațiile oficiale despre solurile din țara noastră vor fi incluse în sistemul informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova”. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea sistemului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie 2020.   Documentul determină regulile de formare şi ţinere a Registrului solurilor, stabileşte condițiile de înregistrare, actualizare şi radiere a datelor de descriere a învelişului de sol, determină responsabilitatea şi împuternicirile de ţinere a Registrului, precum şi procedura de furnizare şi publicare a informaţiei.

În Monitorul Oficial din 30 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 130 din 16.10.2020 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe 9 luni ale anului 2020. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397- XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007,

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Autoritățile intenționează să implementeze un nou concept de dezvoltare regională a Republicii Moldova armonizat la politicile europene din domeniu. Proiectul  de hotărâre pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională  a fost aprobat în ședința Guvernului din 30 septembrie.   Astfel, după cum a menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, noul obiectiv general al dezvoltării regionale urmărește creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, incluzând, spre deosebire de prevederile actuale, toate regiunile, nu doar pe cele mai puțin dezvoltate.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

În rubrica „Sectorul bugetar” a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși recent de sub tipar va fi publicat articolul elaborat de Elena Taban în care autorul se referă la inventarierea patrimoniului public și înregistrarea rezultatelor acesteia în contabilitatea entităților bugetare.     Autorul atrage atenția că o sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art.6 din Legea contabilității nr. 113/2007 sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea. Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare.

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

IMM-urile din Republica Moldova încă se mai pot înscrie la Concursul Naţional „IMM – Model de Responsabilitate Socială”, ediţia a VIII-a. Concursul a fost inițiat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) pentru antreprenorii care pe parcursul anului 2016 s-au implicat în mod voluntar în activităţi de responsabilitate socială corporativă. Participanții pot aplica pentru următoarele nominalizări:

Te aşteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă îți place comunicarea și vrei un job interactiv și interesant în domeniul comercializării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Scopul postului este de a dezvolta rețeaua de clienți și de a contribui la creșterea vânzărilor.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate