Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020, a fost modificat termenul de prezentare a unor dări de seamă aferente obligațiilor fiscale pentru anul 2019. Astfel, către data de 25 aprilie a fost amînat termenul de prezentare a: • Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO15) aferentă anului 2019 pentru genţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii care aplică regimul fiscal prevăzut la Capitolul 71 din Codul fiscal;

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

În anul 2017, la licitaţia organizată de primărie, am procurat un teren destinat pentru constructie, pentru care am achitat suma de 181884 lei conform contractului încheiat cu primăria în urma licitaţiei, dar valoarea terenului, conform certificatului primit de la organul cadastral este de 9058 lei. De la ce valoare sa calculez impozitul – de la valoarea cadastrală sau valoarea achitată conform contractului?

În conformitate cu prevederile art.117 alin.(12) din Codul fiscal, în redacția Legii nr.288 din 15 decembrie 2017, în vigoare 01.01.2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică (e-factura), eliberată în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Astăzi, 3 februarie 2020, Banca Națională a Moldovei a publicat cel de-al treilea set de materiale la subiectul financiar, în contextul campaniei de informare pe care o desfășoară împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor”. Astfel, oricine este interesat de subiectul financiar, își poate completa cunoștințele necesare pentru uzul personal și în sprijinul incluziunii financiare. Unul dintre cele mai importante elemente ale contractului de credit este Dobânda anuală efectivă (DAE). Acest indicator ne ajută să comparăm mai multe oferte de credit, deoarece prezintă toate plățile printr-o singură cifră – ca procent anual din valoarea creditului.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a emis, pe data de 17 martie 2020, o hotărâre prin care permite băncilor licențiate gestiunea flexibilă a obligațiilor de plată a persoanelor fizice aflate în dificultate de plată pentru creditele contractate, în condițiile stării de urgență. Hotărârea facilitează acordarea de către băncile licențiate a unor înlesniri la plata pentru creditele existente ale persoanelor fizice, până pe 31 mai 2020.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Pct.3 în redacție nouă a SNC ”Creanțe și investiții financiare” care cuprinde domeniul de aplicare, stabilește că acesta se aplică tuturor creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung şi scurt, iar cazurile de neaplicare a standardului și de aplicare a IFRS au fost excluse.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Potrivit art.103 alin. (1) pct.20) din Codul fiscal, nu se aplică TVA la producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile tarifare 4901, 4902 ,490300000, 490400000 şi 4905, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat. De asemenea, menţionăm că, Codul fiscal nu defineşte în scopuri fiscale noţiunea de „servicii de editare”, şi, prin urmare, în lipsa unei astfel de reglementări, se aplică legislaţia civilă în vigoare.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de verificare a contribuabililor din diferite domenii ale economiei naționale. Astfel, astăzi, 12 decembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat în comun cu Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare, au verificat activitatea transportatorilor de pasageri din regim taxi. După ce agenții de circulație au „tras pe dreapta” un șir de mașini de taxi, aceștia au fost verificați dacă activează legal, dacă eliberează bonul de casă, precum și dacă nu au alte abateri de la legislație. Menționăm, că acțiunile de astăzi fac parte din planul de verificări pentru luna decembrie.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

Autoritățile administrației publice, în funcție de specificul activității acestora, vor fi obligate să publice pe pagina web oficială datele/informația privind devizul de cheltuieli pentru evenimentele publice organizate a căror valoare depășește suma de 50 mii lei. Această prevedere se conține în proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea HG nr.188/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua internet (Regulament) înaintat pentru consultări publice de Cancelaria de Stat.

În cadrul ședinței de ieri, 4 decembrie, Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv pentru un proiect de lege ce se referă la modificarea art.29 din Legea cu privire la asigurări. Proiectul vine cu modificarea procedurilor ce reglementează modul de vânzare de către companiile de asigurare a acțiunilor noi emise drept rezultat al anulării acestora pe motivul nerespectării cerințelor de calitate a acționariatului.

Valorificarea capitalului uman prin studii de calitate şi angajarea eficientă pe piaţa muncii prevede racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii ratei integrării socio-profesionale şi autorealizării personale, a productivităţii forţei de muncă, a creşterii nivelului economiei naţionale. În acest sens, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul Ghidului metodologic pentru transpunerea competenţelor profesionale în rezultate ale învățării. Documentul va asigura corelarea dintre cererea de competenţe profesionale pe piaţa forţei de muncă şi oferta educaţională, consolidarea parteneriatului dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii, care vor genera oferta educaţională ce va corespunde cantitativ, calitativ şi structural cererii de forţă de muncă.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.