Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

Sistemele informaţionale la general şi sistemul informaţional contabil în particular remodelează structura internă a entităţilor şi contribuie la direcţionarea şi eficientizarea fluxurilor de informaţii din cadrul entităţii și prezintă informații utile pentru managerii de toate nivelurile ierarhice pentru luarea deciziilor, precum și informații necesare utilizatorilor externi de informaţii.   Industria IT se dezvoltă vertiginos, inclusiv în Republica Moldova, oferind noi instrumente care facilitează activitățile economice și, în același timp, generează noi provocări pentru contabilii care trebuie să țină pasul cu noile tehnoligii pentru a satistface necesitățile entităților.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

În conformitate cu prevederile art.97 alin.(5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor care au fost sau sînt supuse amortizării de către furnizor reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor contabilă şi valoarea de piață. Totodată, conform Standardelor Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013, imobilizări amortizabile sînt definite ca imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă (limitată) şi pentru care se calculează amortizarea.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Pentru entitățile care obțin dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe pe parcursul perioadei fiscale (de exemplu, în cazul trecerii de la un regim fiscal special la cel general), calcularea amortizării se va efectua proporțional lunilor pentru care acestea dețin dreptul la deducere a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe.   Această completare este parte a proiectului modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale care urmează a fi examinat astăzi, 10 decembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat.

În primele șapte luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în sumă de $2,9 mld., cu 12,6% mai puțin decât în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.   Valoarea mărfurilor importate din UE în această perioadă a constituit $1,3 mld. fiind cu 18,6% mai mică decât cea din anul precedent și deține o pondere de 45,9% în totalul importurilor. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au fost de $733,7 mil., diminuându-se cu 9,3% față de ianuarie-iulie 2019 și reprezintă de 25,4% din total.

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?