În primul semestru al anului 2019, în țara noastră a fost înregistrată o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova, publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în ramurile industriale: industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9%, producția și furnizarea de energie – cu 0,5%. Astfel, potrivit datelor, fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea sectorului industrial, deținând o cotă de 3,5%. Totodată, această ramură a înregistrat o majorare cu 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3,3% la creșterea sectorului.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

În anul curent,  Gala Businessului Moldovenesc, ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” s-au desfășurat, în premieră, în format online. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și implicarea Centrului Național Anticorupție. Prin intermediul evenimentului transmis live au fost nominalizați participanții și anunțate rezultatele concursurilor. 

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică «retaileri de produse») cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail). Spre exemplu, una și aceeași operațiune poate fi numită fie ca «plată pentru intrarea mărfurilor în rețea», fie ca «plată pentru plasarea produselor pe rafturile comerciale prioritare în comparație cu ale concurenților» sau, pur și simplu, «plată pentru furnizarea de servicii furnizorului». 

Cabinetul de miniștri a exclus interdicția la importul din Ucraina a materiei prime pentru producerea furajelor, ținând cont de faptul afectării producătorilor agricoli autohtoni de calamitățile naturale din acest an. Astfel, în scopul asigurării evitării diminuării şeptelului de animale și păsări, dar şi a creşterii costurilor de producere, Guvernul a decis abrogarea prevederii ce ține de restricția la importul din țara vecină a furajelor. Amintim, aceasta a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2016.   În argumentarea necesității aprobării proiectului, în nota informativă este menționat că lipsa precipitaţiilor, precum şi rezerva minimă de umezeală productivă în stratul de sol au dus la compromiterea semănăturilor de toamnă în proporţie de la 25% în regiunea de nord şi până la 60-100% în regiunile din centru şi sudul țării.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

La data de 26 octombrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8657 locuri de muncă vacante, cu 400 mai multe decât au fost înregistrate acum o lună.   Cele mai multe locuri libere sunt declarate în Chișinău – 3424 și în Bălți – 1021, iar cele mai puține – în Drochia și Dubăsari (20 și, respectiv, 19). În UTAG, agenții economici propun 171 locuri vacante.   Din numărul total, 2199 locuri de muncă vacante sau 25%  sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate, cele mai multe – 786 fiind pentru inspectori și ofițeri.

Joi, 30 ianuarie 2020, la Chișinău se desfășoară Forumul Internațional de Afaceri ”Moldova 2020 – formarea viitoarei cooperări internaționale de afaceri”, în cadrul căruia participă peste 250 de agenți economici atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, reprezentând diverse sectoare precum: agricultură, industria agro-alimentară, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, textile, sectorul construcţiilor, energie regenerabilă, sectorul automotiv, industriile creative etc.

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

Circumstanțele care justifică neexecutarea obligației în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător datorită unui impediment în afara controlului (forța majoră) vor fi stabilite și confirmate de Camera de Comerț și Industrie. Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr.393/1999 a fost pe agenda ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Proiectul are ca scop ajustarea cadrului legal cu noile prevederi ale legislației civile, ca urmare a adoptării Legii 133/2018 privind modernizarea Codului civil prin care a fost modificat conceptul de forță majoră.

În Monitorul Oficial din 21 august curent a fost publicată Hotărârea nr. 561 din 31.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.     Documentul reglementează gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje în scopul prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, asigurând un grad ridicat de protecție a mediului, funcționarea pieței și evitarea obstacolelor în calea comerțului, prevenirea denaturării sau limitării concurenței.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

În anul 2018, Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova a marcat 25 de ani de la fondare, unele activități desfășurate de instituție pe parcursul anului care s-a încheiat fiind dedicate acestui eveniment. Potrivit Raportului de activitate al Consiliului Camerei de Comerț și Industrie, în anul 2018, o prioritate pentru CCI a fost promovarea sistemului de învățământ dual. În acest sens au fost aprobate Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual și Regulamentul de constatare a conformității agentului economic în formarea profesională pentru cooperare în învățământul profesional tehnic dual.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 8 mai curent Ordinul nr. 87 din 05.05.2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010 fiind completată cu încă 10 întreprinderi Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. Astfel, în total, de aceste facilități beneficiază în prezent 972 de agenți economici.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,