În agenda evenimentelor pentru săptămâna care a început astăzi, 18 noiembrie 2019, sunt formulate șapte măsuri sociale care necesită a fi implementate imediat: – acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii – modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor să se efectueze de două ori pe an – majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei per lună și extinderea numărului de beneficiari

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Modul de determinare şi achitare a impozitului pe venit, principiile evidenței, constatării veniturilor impozabile şi a cheltuielilor ce se deduc conform prevederilor Codului fiscal (CF) sunt reflectate în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament). Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie curent și a intrat în vigoare pe 10 august 2018.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

Dreptul la indemnizaţie se acordă soțului supraviețuitor cu domiciliul în Republica Moldova în cazul decesului soțului care a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă mai puțin de 5 ani după stabilirea dreptului la pensie. Totodată, este necesar ca soțul supraviețuitor să fi avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată. În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 712 din 27.12.2019 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea și plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

Gospodăria țărănească este fondată în anul 2015 de un singur fondator. În anul 2018, fondatorul a primit ca donație un teren agricol (vița de vie) costul fiind evaluat la 37174 lei. Este în drept gospodăria țărănească să calculeze amortizarea în scopuri financiare și în scopuri fiscale? Aceasta va fi deductibilă?

Serviciul Fiscal de Stat continuă prezentarea conceptului Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Ieri aceasta a fost oferită reprezentanților asociațiilor de business. După cum a menționat directorul SFS, Serghei Pușcuța, sistemul vine în schimbul carnetelor de muncă și va conține tot volumul de informații ce ține de circuitul raporturilor de muncă. Toate relațiile de muncă trebuie să fie aici. Vă asigurăm că nicio informație suplimentară în afară de cele care acum se raportează nu va fi introdusă în Registru, a afirmat directorul SFS.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Încă șapte agenți economici vor fi scutiți de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor serviciilor solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă. În Monitorul Oficial nr. 388-392 din 27 decembrie 2018 a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 342 din 18.12.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. Astfel, în lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere au fost incluse:

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (71)

Prin art. V din Legea nr.171 din 19 decembrie curent ce vizează politica fiscală şi vamală pentru anul 2020 au fost operate modificări și în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Potrivit acestora, la anexa nr. 1 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/ sau de obiecte ale regnului vegetal.

Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocaţiilor aprobate.

Circa 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori din 24 de țări ale lumii participă la cea de-a VI-a ediție a evenimentului Moldova Business Week (MBW) ce se desfășoară la Chișinău în perioada 13-16 noiembrie curent. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente economice din țara noastră, fiind consacrat mediului de afaceri, promovării exportului și atragerii investițiilor. MBW este organizat începând cu anul 2014 de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, iar din anul 2018 organizatorul este Agenția de Investiții.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Pe 23 și 24 septembrie peste 200 de studenți și elevi ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Colegiului de Comerț al ASEM au participat la un experiment economic inedit – premieră organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu ASEM și laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franța. În cadrul experimentului, participanții au fost puși în față unor decizii legate de fenomentul evaziunii fiscale și raportării cazurilor de fraudă, prin intermediul unui joc pe calculator. Pentru a crea condiții similare celor din viața reală, arhitectura experimentului a creat o corespondență între sumele de bani din cadrul jocului și banii reali. Astfel că la încheierea sesiunilor, participanții au fost remunerați financiar. Câștigul mediu din cadrul evenimentului a fost de 175 de lei, iar cel maxim de 380 de lei.