În cazul în care persoana fizică cetăţean transmite în locațiune agentului economic un teren (altul decât cel agricol), care sunt obligațiile fiscale ale participanților aferente impozitului pe venit? Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 6 iunie 2002, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chiria.

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.   Dat fiind faptul că prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale,

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

Obligațiile fiscale calculate în anul 2020 la bugetul public național (BPN) de către contribuabilii monitorizați prin prisma Programului de conformare a contribuabililor, au constituit 788,8 mil. lei, fiind în creștere față de rezultatele similare din anul 2019 cu circa 117,3 mil. lei sau cu 17%. În același timp, obligațiile fiscale achitate la BPN de contribuabilii monitorizați s-au majorat cu aproape 101,7 mil. lei (14%) și au depășit 819,8 mil. lei.   Datele au fost prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, care a publicat recent rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor (Program).

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Conform modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 la Codul fiscal (art.901), începând cu anul 2021 dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente devin venituri impozabile, din care se va reține un impozit în mărime de 3%, ceea ce constituie 25% din cota standard aprobată pentru anul 2021. Astfel, plătitorii acestor venituri (băncile, asociațiile de economii și împrumut, emitenții de valori mobiliare corporative) vor reține impozitul respectiv.   În scopul simplificării procedurii de declarare și de onorare a obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.94 din 30 iulie 2020 prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21)

Ministerul Finanțelor va aloca 1.531.506 lei de la bugetul de stat pentru achitarea compensaţiei pentru valoarea averii confiscate, naţionalizate sau scoase în orice mod din posesia victimelor reabilitate ale represiunilor politice. De aceste compensații vor beneficia 29 de persoane, identificate în baza deciziilor comisiilor speciale prezentate de autorităţile administraţiei publice locale și a titlurilor executorii eliberate de către instanțele judecătorești devenite irevocabile prin epuizarea căilor de atac.

Serviciul Vamal, mulțumind agenților economici pentru cooperare și atitudine responsabilă, a comunicat că încasările veniturilor administrate de autoritate în primele 9 luni ale anului curent au atins cifra de 16 mld. lei. Peste 2,1 mld. lei. dintre acestea au fost colectate în luna septembrie, fiind perfectate 47,3 mii de declarații vamale.   Totodată, au constatate 338 de încălcări ale legislației vamale, cele mai frecvente ținând de nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum, încălcarea termenelor de tranzit sau de depunere a declarației vamale și depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor introduse și declarate prin acțiune.

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

Pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în perioada situațiilor excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, personalul unităților bugetare poate beneficia de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate. Guvernul a susținut proiectul de lege  înaintat cu titlu de inițiativă legislativă, ce prevede modificarea unor acte legislative. Autorii și-au propus reglementarea dreptului salariaților din unitățile cu toate tipurile de proprietate de a beneficia de spor pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate.

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează importanța prezentării de către plătitorii de contribuții a datelor corecte în dările de seamă lunare.   Astfel, toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc beneficiarilor în baza datelor acumulate la contul personal de asigurări sociale ale persoanei declarate de către angajator, fără a fi solicitată și prezentarea certificatelor despre salariu. Prin urmare, informaţia cu privire la perioadele de activitate de după anul 1999, precum şi contribuţiile de asigurări sociale declarate de către angajator prin intermediul Dării de seamă IPC 18 şi a Informaţiei IRM 19, servesc temei pentru stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.

În perioada situațiilor excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, detașarea personalului din instituțiile medico-sanitare și/sau altor categorii de salariați stabilite de autoritățile competente de gestionarea stării respective va putea fi  dispusă fără acordul scris al salariatului.   Guvernul a aprobat proiectul de lege  pentru modificarea Codului muncii, care va fi completat cu prevederi noi ce vor reglementa modul de detașare și rechemare din concediu a personalului din instituțiile medico-sanitare, precum și a altor categorii de salariați.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.