Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală.

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și-a resetat relațiile de parteneriat cu trei bănci comerciale din țară.     „Mobiasbanca - OTP Group” S.A., B.C. „Victoriabank” S.A. și „Banca de Finanțe şi Comerț” S.A. au semnat noi contracte de colaborare cu ODIMM, aprobate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Modificările au simplificat procesul de acordare și executare a garanțiilor financiare de către ODIMM întreprinderilor mici și mijlocii, care vor să acceseze credite bancare și nu dispun de suficient gaj.

Din fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 25344,0 mii lei autorităților publice centrale și administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor unice personalului medical și altor angajați care au contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Hotărârea Executivului nr. 654 din 26 august 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 august curent.   Cele mai multe mijloace financiare vor fi alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 8240,0 mii lei, Consiliului municipal Chișinău – 3296,0 mii lei, Ministerul Afacerilor Interne – 3040,0 mii lei și Comitetului executiv UTA Găgăuzia – 2016,0 mii lei.

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

Parlamentul a votat astăzi, 19 noiembrie 2020, în prima lectură proiectul  de lege ce prevede deducerea cheltuielilor suportate de angajați pentru testarea la COVID-19 a salariaților.   Astfel, art. 24 din Codul fiscal, care stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, urmează a fi completat cu alin. 25, potrivit căruia se vor permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2. Totodată,  plățile efectuate pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2 vor constitui surse de venituri neimpozabile.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobat avizul la proiectul de lege pentru completarea art. 4 și 5 din Legea Fondului de susținere a populației. Proiectul propune formarea Fondului de susținere a populației și din subsidii de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale, precum și utilizarea mijloacelor Fondului inclusiv pentru serviciile sociale de care nu dispun autoritățile administrației publice locale de nivelul II și I sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual.

În primele patru luni ale anului curent, din Fondul de rezervă al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 8959,4 mii lei, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, din Fondul de rezervă au fost repartizate 3000,0 mii lei Primăriei municipiului Bălți pentru lucrări de reparaţie a acoperişului avariat al Liceului Teoretic ,,Ştefan cel Mare”. Totodată, Agenției Proprietății Publice i-au fost repartizate mijloace financiare în sumă de 3930,5 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente procurării și expunerii la vânzare a acțiunilor nou-emise de banca de importanță sistemică B.C. ,,Moldindconbank” S.A.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Prin modificările operate în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998) care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, a fost aprobată o nouă categorie de pensie prevăzută la art. 9 - pensia anticipată pentru carieră lungă. Condițiile de acordare a categoriei date de pensii sunt descrise la art. 152 din legea menționată și reglementează următoarele: (1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1).

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Crearea unui cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale este scopul elaborării Codului funciar în redacție nouă, în Monitorul Oficial din 8 ianuarie curent fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 957 din 22 decembrie 2020 cu privire la aprobarea proiectului Codului Funciar. După aprobare, acesta va substitui Codul pus în aplicare în anul 1991, precum și un șir de acte normative adoptate ulterior.   Documentul este structurat în XIII capitole și 78 articole și reglementează o nouă clasificare a terenurilor, modul de folosință a acestora, proprietatea asupra lor, clasificarea terenurilor cu destinație agricolă, a fondului forestier, fondului apelor, destinate construcțiilor și amenajărilor, celor cu destinație specială sau destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

În primele trei luni ale anului curent, din Fondul de rezervă a Guvernului au fost utilizate 36028,0 mii lei. Mijloacele financiare au fost repartizate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea echipamentelor de protecție (ecrane și respiratoare) în scopul prevenirii și controlului infecției cu COVID-19. În același timp, în perioada ianuarie-martie 2020, din Fondul de intervenție a Guvernului au fost cheltuite 115 mii lei, care au fost repartizate Consiliului sătesc Nișcani din raionul Călărași, pentru reparația unei case de locuit.