Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

Conform unui studiu, circa 97% din activitățile contabile sunt deja susceptibile digitalizării, impactul tehnologiilor la nivelul acestei profesii impune contabilii să-și reconfigureze activitatea, însă ei demonstrează că știu să facă față oricăror provocări. În condițiile actuale ale pandemiei, serviciile electronice au fost utilizate pe larg de către entități, mai mult ca atât, mediul de business intenționează să „migreze” tot mai mult pe online, astfel, contabilii sunt nevoiți și ei să se adapteze la o nouă realitate.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423 din 15 august 2020 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.     Obligația de prezentare a dării de seamă, conform art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului, o au:

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Întreprinderea noastră a importat în luna septembrie produse care dețin certificate emise de către autoritățile Uniunii Europene ce confirmă că produsele sunt ecologice (ex. fertilizanți – Ferticell Universal 0-0-1). Se încadrează produsele importate în noțiunea de poluant și suntem oare obligați să achităm taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?  

Angajatorul și salariatul ar putea să încheie, să modifice și/sau să înceteze contractul individual de muncă prin schimbul de documente electronice, cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate. Contractul individual de muncă semnat electronic va fi similar documentului pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.   Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul Consiliului Economic și a donatorilor internaționali, a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Este vorba despre pachetul de legi ce se referă la digitizarea economiei naționale.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Entitatea „C” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal

Calcularea costului fiecărui element de stocuri se efectuează pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei și a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi calculat după fiecare intrare a stocurilor, la finele perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile contabile ale entității. În funcție de varianta stabilită, vom înregistra valori diferite ale stocurilor la data raportării și nu numai, precum valori diferite: la ieșire, în cazul utilizării acestora în procesul de producție, realizare, casare etc. În funcţie de metoda costului mediu utilizată, în practică apar diverse întrebări. Cum se aplică metoda costului mediu? Cum are loc calcularea (recalcularea) acestuia la sfârșitul lunii etc.?  

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

În darea de seamă pentru prima perioadă de raportare a anului 2021 se va indica F/1/2021 cu contribuțiile calculate aferente facturilor fiscale eliberate în perioada de la 01 ianuarie – 30 aprilie 2021, inclusiv pentru facturile fiscale eliberate în perioada 01 septembrie - 31 decembrie 2020 și nedeclarate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin.   Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului  despre aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului (FVV) și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă CFV21.

Costurile indirecte de producție sunt costuri care nu pot fi identificate în mod direct și precis pe obiecte de cost (produs, serviciu etc.). Sunt mai multe metode și tehnici de repartizare a costurilor indirecte de producție, care, în funcție de mai multe criterii pot fi utile diverselor tipuri de activități, precum în funcție de tipul produselor fabricate și/sau serviciilor prestate, de particularitățile procesului de fabricație, de volumul de fabricație a altor particularități specifice.

Pentru a fi informați din cele mai veridice articole din domeniul fiscal, contabil audit etc., vă îndemnăm să procurați revista “monitorul fiscal FISC.md”, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat și care vă poate oferi răspuns la o serie de întrebări ce survin în domeniul în care activați.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din CF, Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au dreptul să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor.

Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? 1. Metoda indirectă de estimare metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective. 2. Sursa indirectă de informaţie orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe referitoare la persoana fizică supusă verificării şi/sau referitoare la situaţii similare produse în condiţii similare relevante pentru estimarea venitului impozabil prin metode indirecte. De ce sunt necesare metodele şi sursele indirecte? Metodele şi sursele indirecte sunt necesare pentru că: • Înscrierile contabile pot să nu reflecte situaţia financiară reală • Metodele indirecte asistă controlorii fiscali la determinarea obiectivă a obligaţiei fiscale • Nedepunerea declaraţiilor • Avere inexplicabilă sau venitul declarat nu reflectă standardul de viaţă al contribuabilului.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.