În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26 iulie 2018 (în continuare – Lege), organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlu V al Codului fiscal.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

În perioada 28-30 decembrie 2020 a avut loc seminarul de instruire online cu genericul „Metode și practici de prevenire și detectare a eventualelor erori și fraude”. La eveniment au participat 19 funcționari publici din cadrul subdiviziunilor structurale a Casei Naționale de Asigurări Sociale. Cursul a durat 12 ore și a abordat următoarele subiecte: Conceptul și definirea controlului intern managerial. Corelare cu prevenirea fraudelor și iregularităților Modele de management al riscurilor Organizarea controlului intern în instituții și preîntâmpinarea fraudelor și corupției.  

Potrivit art.2262 din Codul fiscal (CF), termenul de prescripţie pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăşi termenul stabilit la art.264 din același Cod1. În cadrul verificării fiscale prealabile se reconstituieşte situaţia fiscală prealabilă a persoanei fizice supuse verificării şi se compară venitul impozabil estimat ce decurge din situaţia fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informaţiilor deţinute de acesta.

Serviciul Fiscal de Stat informează că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 urmează să o facă până la data de 30 aprilie inclusiv a anului curent.   În acest sens, comunicăm că a fost asigurată procesarea datelor aferente Notelor de informare (Forma IALS18) pentru veniturile realizate de persoanele fizice în perioada anului 2020.

Care sunt acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în cazul în care în cadrul controlului fiscal se constată lipsa, sustragerea, pierderea sau distrugerea documentelor contabile, care în consecinţă duc la imposibilitatea efectuării controlului?

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Este bine cunoscut faptul că, investițiile străine reprezintă o sursă importantă de creștere economică și ajută la crearea de locuri de muncă. În scopul creării unei platforme importante în atragerea investițiilor străine, au fost create Zone economice li

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020, că aceasta poate fi depusă până la 30 aprilie, anul curent.   Dreptul de a prezenta CET18 îl au toți contribuabilii, însă obligația de a o depune  survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care:  

Potrivit pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului,  aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, darea de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare în care au fost eliberate documentele aferente tranzacțiilor efectuate de contribuabilii contribuțiilor obligatorii la Fond, în conformitate cu art.323 alin. (61) și (7) din Legea viei şi vinului nr.57/2006, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, în conformitate cu cerinţele stabilite în art.187 alin.(21) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăti, aferente bugetului de stat, bugetelor unităților administrativ-teritoriale, contribuțiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din Titlu V al Codului fiscal (CF).

Serviciul Fiscal de Stat depune tot mai multe eforturi pentru ca contribuabilii să conştientizeze faptul că autoritatea fiscală nu este un organ represiv, iar conformarea benevolă este calea pentru o bună colaborare între fisc şi plătitorii de taxe şi impozite. Pentru spargerea stereotipurilor create anterior şi, luând în calcul că prevenirea eschivării de la plata impozitelor este mai simplă decât încasarea lor forţată, SFS aplică noi metode de interacţiune cu contribuabilii, una dintre acestea fiind vizita fiscală.

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Avocații, care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual al avocatului, pot desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit reținut?   Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă, care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare, este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale, incluși în Lista aprobată anual de Agenţia Servicii Publice.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.