Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

1. (29.1.3.5.23) Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare? 2. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere?

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, ce stabilește mecanismul de inițiere, derulare și atribuire a contractelor de achiziții publice. Documentul a fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări mai eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori, precum și pentru a aduce în concordanță cadrul normativ cu Legea nr. 169/2018 privind modificarea Legii privind achizițiile publice. Potrivit documentului, achiziția publică în domeniul respectiv reprezintă atât achiziția lucrărilor, cât și achiziția lucrărilor împreună cu proiectarea lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiile aferente acestora, precum și lucrările de intervenție în timp la construcțiile existente,

Potrivit statisticilor internaționale, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) generează circa 64% din poluarea industrială, în timp ce doar 16% din acestea sunt angajate în acțiuni de mediu. În același timp, statele sunt tot mai preocupate de identificarea celor mai bune soluții și tehnologii privind gestionarea corectă a deșeurilor. În acest context, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Național de Ecologizare a IMM-urilor.

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

În ultima perioadă tot mai frecvent reprezentanții diferitor întreprinderi adresează întrebarea dacă este sau nu obligate entitatea în cadrul căreia activează să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019 și să-l prezinte organelor competente. Considerăm necesar să reamintim contribuabililor prevederile Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2019. Astfel, aceasta stipulează:

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

La finele trimestrului III al anului curent, restanța contribuabililor la plățile de bază la bugetul public național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat a constituit 879 071,83 mii lei. Suma este în descreștere comparativ cu trimestrul II, când aceasta a constituit 921 988,30 mii lei, precum și față de trimestrul I din acest an, când restanța înregistrată era de 1 058 482,07 mii lei. Restanța este mai mică și comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când a constituit 1 074 737,20 mii lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 acest indicator era de 1 250 481,72 mii lei, iar în anul 2016 – de 1 847 913,29 mii lei.

În ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019. Modificările intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aplică începând cu perioada fiscală a anului 2020.  

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Stocuri” la pct.5 a fost completat cu noțiunea ”valoare contabilă”, care reprezintă valoarea la care stocurile se evaluează la ieşire şi se recunosc în bilanţ/bilanţul prescurtat.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Prim-ministrul Pavel Filip a făcut precizări referitoare la percheziţiile din cadrul Ministerului Educației și cel al Justiției, specificând că a sesizat personal organele de drept după ce a văzut cozi la ministerele respective. „Cu părere de rău, constat, şi pentru asta trebuie să ne cerem scuze în faţa cetăţenilor noştri, că există bariere birocratice create artificial de către unii funcţionari”, a menţionat Pavel Filip.

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Notiţe de avocat Cum efectuăm plata Plata poate fi efectuată atât în numerar, cât și fără numerar – art. 872 (1) CC. În contextul răspândirii COVID-19, Banca Națională a Moldovei încurajează populația să efectueze plățile fără numerar, iar băncile comerciale și alți prestatori de servicii de plată vor continua să activeze. Plata în situația când contractul este executat de cealaltă parte Dacă contraprestația din partea creditorului obligației pecuniare a fost deja efectuată (i.e. a fost livrat bunul, transmis spațiul în locațiune etc.), atunci creditorul are dreptul de a cere de la debitor plata în condiții generale, iar debitorul are obligația să plătească. (858, 912(1) CC).

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.