Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, modificări la Ordinul SFS nr. 1387 din 14 decembrie 2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari. Acestea sunt operate în scopul aducerii prevederilor Ordinului în concordanță cu redacția în vigoare a Codului fiscal (CF). Astfel, în scopul eficientizării administrării contribuabililor mari, reducerii decalajului fiscal şi îmbunătăţirii colectării încasărilor la bugetul public național la bază vor fi puse prevederile art. 133 alin.(2) pct.35) din CF, anterior fiind indicate lit. c), m1) alin.1 ale aceluiași articol, care a fost modificat prin Legea nr.281 din 16 decembrie 2016.

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Evidenţa impozitelor și taxelor locale se va ține în Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL) începând cu 1 martie 2020. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 7 din 3 ianuarie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. Potrivit Hotărârii, SCITL administrează următoarele impozite şi taxe locale: • impozitul funciar de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier); • impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice (cetăţeni); • taxa de la posesorii de câini; • taxa pentru parcaj; • taxa pentru salubrizare.

Repartizarea de către factorii de decizie instituționali a resurselor fondului rutier a fost realizată ineficient și netransparent, constată echipa de audit a Curții de Conturi în Raportul auditului performanței privind mijloacele financiare ale fondului rutier, publicat în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Auditul a avut drept scop evaluarea eficienței și eficacității în aplicarea mecanismelor existente de către părțile responsabile de exercitarea procesului de formare și utilizare a mijloacelor fondului rutier, precum și determinarea carențelor și impedimentelor care influențează atingerea performanței în domeniu.

În anul 2020, bunurile sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat vor fi evaluate de către 14 persoane juridice. Autoritatea fiscală propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea listei persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate. Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor art.203 alin. 2 din Codul fiscal, ce prevede că evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente incluse în lista aprobată anual de SFS. Astfel, acest drept va fi oferit deținătorilor de licențe cu drept de efectuare a evaluării în anumite domenii.

Persoana juridică care face plăți în favoarea avocatului stagiar trebuie sau nu trebuie să rețină impozit pe venit la sursa de plată? Pentru a răspunde la această întrebare este important să precizăm statutul juridic al avocatului stagiar, principiile de determinare a obiectului impunerii stabilit în Codul fiscal.

În Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 36 din 23 ianuarie 2020 cu privire la modificarea şi completarea unor ordine ale SFS. Astfel, modificarea se introduce în anexa nr. 1 a Ordinului SFS nr. 108 din 19 mai 2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare și a instrucțiunii privind modul de completare a acesteia – Formularul tipizat al dării de seamă „Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), precum și în anexa nr. 2 – Instrucțiunea cu privire la modul de completare şi prezentare a Formei BIJ 17.

În perioada de vară persoana fizică rezident al Republicii Moldova pleacă peste hotarele Republicii Moldova pentru a munci într-o stațiune de odihnă în baza unui contract de muncă. Din venituri, angajatorul reține toate impozitele în modul stabilit în această țară. Urmează persoana fizică să declare aceste venituri sub formă de salariu obținut peste hotarele Republicii Moldova pentru a fi supuse impozitării în Republica Moldova? În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

În conformitate cu pct.3 din Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante (în continuare Regulament), aprobat prin anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016, procesarea reprezintă activitate suplimentară desfăşurată de unitatea comercială în scopul pregătirii produselor pentru vînzare (ambalare/reambalare acestora, care nu modifică caracteristicile iniţiale ale produselor (calibrare, sortare, mărunţire, uscare, tranşare, porţionare, marcare etc.).

Noul director interimar al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Vitalie Coceban, numit prin ordinul Ministerului Finanțelor, a fost prezentat ieri echipei CTIF de către Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. În discursul său Dorel Noroc a subliniat că Vitalie Coceban are o experiență bogată în domeniul administrării și modernizării sistemelor informaționale de stat, a serviciilor electronice, dar și în gestionarea activității echipelor de specialiști IT, ceea ce va contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale a Ministerului Finanțelor. Secretarul de stat și-a exprimat certitudinea că noul director va reuși să asigure eficientizarea activităților CTIF și atingerea obiectivelor majore ale instituției.

La data de 21 mai 2020, Parlamentul RM a aprobat în lectură finala Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care transpune parțial în legislația națională Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014. Astfel, în sensul acestei legi, achiziție sectorială este achiziționarea, prin intermediul unui contract de bunuri, lucrări sau servicii în sectoarele menționate supra de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici aleși de către aceste entități contractante.

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Impozitul pentru bunurile imobiliare

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Sunt fost deținător de patentă deschisă în baza punctului 2.13. Predarea si meditarea diferitelor discipline, cu exceptia muzicii, coregrafiei si artelor plastice (instruire individuala sau în grupe cu un număr de pâna la 20 persoane). Activam într-un cabinet privat, dar ma aflu în concediu de maternitate și aș dori să reîncep activitatea, deplasându-mi activitatea la domiciliu. Indiferent de locul desfășurării acesteia, este nevoie de patentă?

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.