Contribuabilii pot utiliza un nou serviciu electronic – „Verificarea bonului de casă emis de maşina de casă şi control de la unitatea de schimb valutar”, care este accesibil pe portalul serviciilor fiscale electronice — servicii.fisc.md. Practic, fiecare contribuabil, cel puţin măcar o dată, apelează la serviciile unităţilor de schimb valutar, în scopul vânzării-cumpărării altor valute. Ulterior, cetăţenii obţin de la acestea un bon de casă emis de maşina de casă şi control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, ceea ce atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii. Totodată, prin eliberarea bonurilor de casă, unităţile de schimb valutar demonstrează consumatorilor că funcţionează în conformitate cu normele legislaţiei în vigoare.

Seminarul „Cooperarea fiscală internaţională pentru dezvoltarea durabilă”, organizat de Oficiul Finanţării pentru Dezvoltare al Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (FfDO of UN-DESA) și Pactul Fiscal Internaţional (ITC), 30 ianuarie 2013, Roma, Republica Italiană. Scopul seminarului — introducerea și discutarea rolului Modelului Naţiunilor Unite (NU) al Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri în contextul cooperării fiscale pentru dezvoltarea durabilă.

La eveniment au participat delegaţii din 19 ţări membre ale IOTA, pentru a asculta prezentările şi istoriile de cazuri individuale cu privire la diferite abordări de a audita banii în lumea virtuală. Actualitatea evenimentului dat ţine de avansarea dramatică a comerţului electronic (E-comerţ) în ultimii ani, prin faptul că, practic, toţi agenţii economici au un site web de promovare a activităţilor sale sau de oferire a mărfurilor lor. Pentru administrațiile fiscale, controlul asupra vînzărilor efectuate pe internet ridică probleme noi şi complexe în identificarea şi cuantificarea operațiunilor efectuate prin intermediul oricăror activități de întreprinzător. O modalitate de a aborda această problemă este pentru administrațiile fiscale să „urmeze banii” mai degrabă decît să încerce să urmeze căile complexe de tranzacție.

Restituirea impozitului pe venit reținut în plus către persoane fizice cetățeni reprezintă un domeniu al administrării fiscale, aflat permanent în vizorul atît al contribuabililor, cît și al organelor fiscale. Cererile de restituire a impozitului pe venit reținut în plus parvin practic zilnic, inclusiv și în mod electronic, la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. În acest context, este deosebit de solicitată clarificarea situației, dacă este în drept organul fiscal să refuze în recepționarea cererii de restituire în cazul în care declarația cu privire la impozitul pe venit, ce atestă formarea plății în plus, încă nu este reflectată în contul personal generalizat al contribuabilului.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Activitatea notarială. Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii Moldova. Notariatul îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la notariat, altor acte normative, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Pornind de la caracterul public al notariatului, Ministerul Justiţiei efectuează, în conformitate cu legislaţia, reglementarea şi organizarea activităţii acestora. Activitatea notarială se realizează de notari şi de alte persoane, abilitate prin lege, prin acte notariale şi consultaţii notariale. Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei şi este persoana autorizată de stat să presteze, în numele acestuia, servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei.

Cadrul normativ şi legal: Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea pentru punerea în aplicare a titlulurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164 — XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62b, art. 524; republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Codul fiscal, Titlul V „Administrare Fiscală” nr. 407-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 04 ianuarie 2002 nr. 1-3, articolul 4 al Codului Fiscal 1163-XIII din 24 aprilie 1997, republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-140, art. 1081).Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86, art. nr 661.Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, publicat: 28.02.1994 în Monitorul Oficial nr. 2, art. nr. 33. Lege privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, publicat: 01.01.2008 în Monitorul Oficial nr. 1-4, art. nr. 1.8.Lege privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial nr. 127-130, art. nr. 548.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Colectarea impozitelor şi altor taxe stabilite prin lege se exercită prin intermediul unor autorităţi statale specializate, care în cadrul sistemului fiscal desfăşoară activitate de administrare fiscală. Conform art. 9 din Codul fiscal, administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi în termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile, precum şi de efectuarea acţiunilor de urmărire penală, în caz de existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale. Potrivit Codului fiscal, organele cu atribuţii de administrare fiscală în Republica Moldova sunt: Serviciul Fiscal de Stat, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul Vamal şi Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor. Serviciul Fiscal de Stat reprezintă autoritatea cu atribuţii şi drepturi cumulare depline privind administrarea fiscală.

Ţin să mulţumesc organizatorilor Mesei rotunde pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment şi pentru invitaţia de a participa la el. Este o idee foarte bună. Multe probleme în societate apar din lipsa de comunicare la toate nivelurile. Această Masă rotundă este o posibilitate pentru noi să ne expunem pe marginea problemelor, cu care se confruntă contabilii în relaţiile cu Serviciul Fiscal în munca de zi cu zi. Contabilul este, poate, persoana cea mai responsabilă şi pregătită din punct de vedere profesional în cadrul unei entităţi pentru calculul corect şi plata în buget a impozitelor şi taxelor. Dările de seamă contabile sunt întocmite de contabil, toate controalele fiscale, de asemenea, încep şi să termină în contabilitate.

«Faptul că activez în cadrul Serviciului fscal încă din 1998 îmi oferă avantajul de a şti exact ce acțiuni concrete trebuiesc demarate pentru a schimba imaginea Fiscului»

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Dl Seibold, director al Proiectului BRITE, are peste douăzeci ani de experiență practică și realizări importante în calitate de consultant internațional și director de program în facilitarea comerțului, drept comercial și reforma cadrului de reglementare, dezvoltarea sectorului privat, advocacy și dialogul public-privat. El are o experiență vastă în gestionarea și administrarea proiectelor de dezvoltare multi-disciplinare și multi-statale finanțate de USAID; este un lider de echipă dinamic și mentor. Experiența sa de lucru pe plan internațional include Cisiordania / Gaza, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Germania.

Noua metodă de raportare fiscală Începînd cu 1 ianuarie 2012, pentru circa 15 mii de contribuabili se va simplifica procedura de raportare fiscală. Optimizarea şi simplificarea dată este prevăzută în legislaţia fiscală, şi anume: potrivit prevederilor art. 187, alin. (21) din Codul fiscal (în redacţia Legii nr. 48 din 26.03.2011) şi Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 698 din 22.08.2011, începînd cu 1 ianuarie 2012, subiecţii impunerii cu T.V.A. care se deservesc de: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (Direcţia Marilor Contribuabili);Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău;Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şiDirecţia administrării fiscale Comrat din cadrul IFS pe UTA Găgăuzia,vor prezenta, în mod obligatoriu, dările de seamă fiscale utilizînd metode automatizate de raportare electronică prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”. În acest context, din anul viitor, contribuabilii vizaţi nu vor mai depune dările de seamă fiscale pe suport de hîrtie, ci doar în formă electronică.