Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

În Monitorul Oficial nr. 82-85 din 26 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 143 din 17 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 124 din 15.03.2019 prin completarea listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura). În temeiul art. 1323 alin. (10), art. 1324, art.133 și art. 117 alin (11) din Codul fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007),

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 218 din 04.05.2020 cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia. În temeiul art.133 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în scopul asigurării executării prevederilor art.129 alin.(8) din Codul vamal, ORDON: 1. Se aprobă formularul Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, conform anexei nr.1, şi cererea de eliberare a acestuia, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

În Monitorul Oficial din 23 aprilie a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 216 din 16 aprilie 2021 privind modificarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.392/2015 privind aprobarea formularului Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, precum şi a cererii de înregistrare în calitate de plătitor al TVA. În temeiul art.1323 alin.(10), precum şi art.112 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare,

Primăria municipiului Chișinău informează cetățenii urbei proprietari de bunuri imobiliare despre necesitatea achitării impozitului pe aceste bunuri pentru anul curent, până la data 30 iunie 2021 (conform prevederilor art. 282 Cod fiscal), ținând cont de faptul că, începând cu anul curent, nu se mai aplică reducerea de 15% pentru achitarea până la 30 iunie a sumei integrale a impozitului pe bunurile imobiliare calculat, în contextul modificărilor adoptate la Codul fiscal, fiind abrogat alin. (2) al art. 282.   Onorarea obligației fiscale se face cu Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare direct la oficiile poștale, oficiile bancare sau on-line prin serviciul guvernamental de plăți electronice www.mpay.gov.md prin selectarea serviciului „Achitarea impozitului pe bunurile imobiliare (cu aviz de plată)".

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Începând cu anul 2021, în Republica Moldova nu se va mai aplica uzanța de a folosi orarul de vară și modificarea orei sezoniere în luna  martie și luna octombrie a fiecărui an, iar ora locală se stabilește UTC/GMT +03:00.   În Parlamentul RM la data de 6 aprilie 2021 a fost înregistrată inițiativa legislativă prin care este propusă renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. În nota proiectului este făcută trimitere la Rezoluția 2017/2968 a Parlamentului European, prin care acesta a solicitat Comisiei Europene să realizeze o evaluare temeinică a Directivei 2000/84/CE privind dispozițiile referitoare la orarul de vară, fiind scoase în evidență unele efecte negative asupra sănătății umane, în ceea ce privește aplicarea orarului de vară.

Imposibilitatea acumulării veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor anuale de întreținere și reparații curente a barajului de către Î.S. „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca” pune în pericol starea barajului, inclusiv sistarea traficului pe coronamentul acestuia, unul din motive fiind neajustarea încă din anul 2008 a tarifelor la plata pentru circulația pe baraj a mijloacelor de transport auto.   O soluție pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și efectuarea reparațiilor curente, inclusiv pentru finanțarea lucrărilor de reparații capitale, ar fi stabilirea unei plăți sub formă de contribuție pentru utilizarea resurselor de apă pentru producătorul de energie electrică prin hidrocentrală (plata pentru apa turbinată)