În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

Către anul 2026 autoritățile preconizează punerea în aplicare a unui sistem coerent și eficient de stimulare a revenirii și facilitare a (re)integrării cetățenilor afectați de migrație, prin asigurarea întregului ciclu de politici, servicii și produse în domeniu și implementarea instrumentelor sustenabile de asistență și suport, astfel încât cel puțin 10% dintre cetățenii aflați în străinătate să exprime intenția fermă de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie (re)integrați.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național de stimulare a revenirilor și facilitare a (re)integrării cetățenilor RM implicați în procesul de migrație pentru anii 2022-2026 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În trimestrul I al anului curent, au fost date în exploatare 1011 locuințe cu suprafața totală de 93,4 mii m², ceea ce este în scădere cu 10,5% față de perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. După mediul de rezidență, ponderea cea mai mare a locuințelor date în exploatare s-a înregistrat în mediul urban – 813 locuințe cu suprafața totală de 70,0 mii m2. Comparativ cu ianuarie-martie 2019, acest indicator s-a diminuat cu 15,1%. În același timp, în mediul rural au fost date în exploatare 198 locuințe cu suprafața totală de 23,4 mii m2, ceea ce constituie cu 6,8% mai mult față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019.

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

În doar câteva zile de la deschidere, în grupul „Iarmarocul IMM-urilor” s-au înscris peste 2000 de antreprenori din toată țara. Aici producătorii autohtoni își pot vinde produsele și serviciile. Platforma a fost deschisă la inițiativa Ministerul Economiei și Infrastructurii de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. „Iarmarocului IMM-urilor” este un grup creat pe Facebook pentru a susține mediul de afaceri în vânzarea produselor și serviciilor în actualele condiții restrictive pentru circulație și activitate antreprenorială.

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte – al legii horticulturii și de modificare a Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2020.   Proiectul legii horticulturii urmează să stabilească prevederile de bază ce țin de înființarea plantațiilor, producerea, plasarea pe piață și procesarea produselor horticole, care includ culturile pomicole, inclusiv de arbuști fructiferi și căpșun și legumicultura.  

Deși au fost raportate unele progrese, instituțiile responsabile de implementarea politicii în dezvoltarea regională se confruntă cu o serie de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor stabilite în Strategia națională din domeniu (SNDR): 64% din acțiunile prevăzute pentru implementarea Strategiei au fost realizate, 25% din acțiuni au fost realizate parțial, iar alte 11% reprezintă acțiuni nerealizate, este concluzia generală a echipei de audit din cadrul Curții de Conturi, care a efectuat auditul performanței implementării SNDR pentru anii 2016-2020, Raportul privind auditul fiind prezentat și examinat ieri, 14 iulie curent.  

Femeile din mediul rural cu venituri reduse, care vor să își deschidă propria afacere în domeniul agriculturii, vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă de până la 165 mii lei, oferită de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și compania EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY.   Un acord de colaborare în acest sens a fost semnat între Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și ÎM „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. Părțile și-au asumat responsabilitatea de a susține antreprenoriatul feminin, în special femeile cu situații financiare precare, pentru a-și deschide sau dezvolta propriile afaceri.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, va fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din specia Gallus domesticus) (0407); cartofi în stare proaspătă (0701); ceapă în stare proaspătă (0703); varză albă în stare proaspătă (0704); morcovi și sfeclă roșie în stare proaspătă (0706); sare iodată (2501 00).

Pentru a menține și a stimula creșterea investițiilor, mediul de afaceri are nevoie de reguli predictibile, transparente și clare; consultarea prealabilă a acestor reglementări cu toți actorii implicați, în strictă conformitate cu legislația privind actele normative și cele ce reglementează activitatea de întreprinzător; asigurarea unui termen de grație pentru intrarea în vigoare și aplicarea noilor reglementări etc., se constată în Cartea Albă 2021, cea de-a  VII-a ediție fiind lansată de Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) din Republica Moldova.   Propunerile FIA sunt structurate pe capitol și țin de legislația fiscal, relațiile de muncă, sistemul financiar, concurență și alte domenii.

Subiecții impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova ar putea achita această taxă la data efectuării inspecției tehnice periodice anuale a vehiculului, dacă până la această dată taxa respectivă nu a fost achitată, iar inspecția tehnică periodică a vehiculului nu se va efectua fără achitarea taxei pentru anul curent.   Comisia securitate, apărare și ordine publică a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege de modificare a unor acte normative, ce are ca scop modernizarea serviciilor publice și implementarea livrării pro active a unor servicii publice către cetățeni și mediul de afaceri.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi este inclus pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător anunțată pentru astăzi, 12 aprilie 2022.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, se propune a fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din

În ultima perioadă unii contribuabili adresează întrebarea ce ține de restituirea  taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM în cazul apariției supraplății acesteia. Pentru a oferi un răspuns exhaustiv, vom recapitula prevederile legale ce se referă la obiectele și subiecții respectivei taxe.   Art. 338 din Codul fiscal stabilește că obiect al impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (în continuare – Taxă) sunt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în RM1, iar subiecţi ai impunerii – persoanele fizice şi juridice posesoare

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.