Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană se aplică începând cu 1 noiembrie curent, RM devenind prima țară din regiune care obține astfel de recunoaștere. În acest context, Executivul a aprobat, în ședința din 2 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea HG nr.647/2014 privind punerea în aplicare a secțiunilor a 271-a și a 281-a din Codul Vamal.

Astăzi, 17 noiembrie, în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut loc ședința Grupului de lucru nr. 2 „Facilitarea comerțului transfrontalier”, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri au comunicat cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, privind provocările din domeniul agriculturii.

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Ministerul Economiei și Secretariatul Consiliului Economic, cu susținerea Proiectului Tehnologiile Viitorului, invită agenții economici să participe la un sondaj privind impactul crizei din regiune asupra activității întreprinderii pentru a identifica soluții anticriză.  Completarea chestionarului durează 15 minute și poate fi efectuată aici. Termenul limită de completare – 13 aprilie 2022. Rezultatele sondajului vor fi utilizate de asociațiile de business și Guvern pentru a promova măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Răspunsurile sunt anonime și vor fi analizate agregat împreună cu răspunsurile altor participanți la sondaj.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

În primele nouă luni ale anului curent au fost eliberate 2185 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 5,6% mai puține față de aceiași perioadă din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică. Reducerea este cauzată de scăderea numărului de autorizații eliberate pentru clădiri nerezidențiale cu circa 22 % față de perioada respectivă a anului precedent.   Astfel, în ianuarie-septembrie 2020, în mediul urban au fost eliberate 1230 autorizații de construire, indicatorul fiind la nivelul perioadei respective al anului 2019, pe când în mediul rural au fost eliberate 955 autorizații sau cu 12,0% mai puţin față de nivelul înregistrat în ianuarie-septembrie 2019.

Pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate pot fi concediaţi salariaţii care s-au aflat în starea respectivă la locul de muncă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la răspunderea juridică a salariatului pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică. Starea de ebrietate poate fi confirmată numai prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariatului, alte probe fiind inadmisibile.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 30 noiembrie proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative, care este elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și conține modificări la Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, dar și în Codul fiscal.

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobată Hotărârea cu privire la modificarea Metodologiei acordării facilităţilor tinerilor specialişti cu studii medicale şi farmaceutice plasaţi în câmpul muncii în mediul rural, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1345/2007. După cum a explicat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, acest proiect este elaborat pentru a aduce în concordanță Metodologia cu Legea nr. 169/2019 cu privire la modificarea art. 11 din Legea ocrotirii sănătăţii, prin care a fost aprobată majorarea indemnizaţiei unice pentru medici şi farmacişti.

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Lucrătorii medicali care evită sau refuză administrarea vaccinului anti-Covid19, nu se vor mai încadra în categoria celor eligibili pentru a beneficia de indemnizația oferită din partea statului în legătură cu expunerea la riscul de îmbolnăvire și, în cazul contaminării, nu vor putea pretinde la acordarea indemnizației unice în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical angajat și vaccinat împotriva COVID – 19, iar urmașii acestora – la acordarea indemnizației unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul implicat nemijlocit în activitățile de combatere a COVID -19, care a decedat în urma infectării.  

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Pe parcursul primelor zece luni ale anului 2020, la  subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au fost înregistrate 67759 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 41485 persoane aveau statut de șomer, cei mai mulți șomeri au fost înregistrați în mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, Ungheni și  Drochia, comunică ANOFM.   Totodată, ponderea șomerilor din mediul rural a fost mai mare decât a celor din mediul urban, indicatorii constituind 58,6% și, respectiv,  41,4%.  Din totalul șomerilor înregistrați pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie ale anului curent, 34,2% au vârsta cuprinsă între 16-35 ani, iar nivelul de pregătire al șomerilor înregistrați arată că cei mai mulți (63,3%) au studii primare/gimnaziale/liceale și nu dețin o calificare profesională.

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Poate fi scutită de plata impozitului pe bunurile imobiliare persoana fizică care locuiește efectiv în bunul imobil pe care îl deține cu drept de proprietate, în condițiile în care nu își are înregistrat domiciliul la adresa amplasării acestuia? Ce set de documente urmează a fi prezentat de către contribuabil serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei în raza de administrare a căreia este amplasat bunul imobil cu referință în vederea confirmării reședinței?